Linkuri accesibilitate

„Au câştigat importatorii de medicamente scumpe, dar nu s-a asigurat protecţia socială a populaţiei...”


Dezbaterea în jurul majorării cheltuielilor medicale pentru moldoveni.



Ministerul Sănătăţii vrea scumpirea poliţelor de asigurare medicală, fără însă a spori şi cheltuielile pentru compensarea medicamentelor. Banii suplimentari ar urma să meargă la procurarea de echipamente şi noi servicii, cum ar fi bunăoară operaţiile pe cord. Criticii scumpirii spun că nu tehnica din spitale, şi nici intervenţiile mai specifice, ci serviciile ce vizează un număr mai mare de pacienţi ar trebui să fie prioritare.

Angajatorul şi angajatul ar urmă să plătească, împreună, cu un procent mai mult din salariu, dacă proiectul Ministerului Sănătăţii ar fi aprobat. Astfel, în total opt procente din veniturile salariale ar urmă să meargă la acoperirea cheltuielilor medicale începând cu 2014. Pentru neasiguraţi, poliţa ar putea ajunge să coste în jur de 4 mii de lei, ceea ce înseamnă o scumpire cu 700 de lei.

Ţintele urmărite de Minister - acoperirea unor cheltuieli pentru procurarea de utilaje şi servicii noi - şi-au atras însă criticile unor cunoscători ai domeniului. Ghenadie Ţurcanu, în trecut vice-ministru al sănătăţii, acum expert la Centrul de Politici şi Analize în Sănătate, spune că scumpirea ar fi justificată doar dacă, bunăoară, ar mări accesul populaţiei sărace la medicamentele compensate, sau ar pune în aplicare alte măsuri ce vizează un număr mai mare de pacienţi:

„Trebuie incluse în pachet acele servicii care sunt necesare pentru întreaga populaţie, dar nu pentru unităţi. Pentru unităţi trebuie să dea bugetul bani. Dar nu din banii pacienţilor să fie făcute intervenţii chirurgicale la unităţi, nu din banii lor trebuie să fie procurate medicamente pentru dotarea spitalelor care nu sunt reorganizate de 50 de ani.”

Compensarea ar trebui cu atât mai mult să fie vizată, cu cât accesul la acest sprijin din partea statului al pacienţilor s-a micşorat considerabil în ultimul an, mai spune Ghenadie Ţurcanu.

Extrem de criticată la momentul adoptării, ca fiind paravan pentru anumite interese financiare, o hotărâre guvernamentală, la fel promovată de Ministerului Sănătăţii, a condiţionat compensarea cu selecţia unor medicamente din categoria celor ce-ar corespunde unor standarde internaţionale excepţionale de calitate, prin urmare şi scumpe. În realitate, însă, mii de pacienţi care au nevoie zilnic de medicamente, cum ar fi hipertensivii sau cardiacii, pur şi simplu nu au mai fost în stare să şi le cumpere, afirmă Ghenadie Ţurcanu.

Situaţia Nadejdei Coţaga, o pensionară de 68 de ani din raionul Soroca bolnavă de diabet zaharat şi hipertensiune arterială, confirmă afirmaţiile expertului de la Centrul de Politici şi Analize în Sănătate. Dacă până anul trecut, povesteşte ea, primea absolut gratuit medicamentele necesare, acum este nevoită să cheltuiască câteva sute de lei, chiar şi cu compensaţia pe care i-o oferă statul:

„Puteam lua tensopril gratuit. Acum nici nu se aduce acest medicament. Cred că pentru că e gratuit. Acum compensate pentru tensiune sunt giroton, birliplin, care sunt scumpe. Noi, că suntem pensionari, pe două luni am plătit câte 400 de lei fiecare pentru medicamente de tensiune. Costă şi ele scump, costă şi drumul. Care e aproape de oraş, care mai are maşină, se duce şi le ia. Da' o băbuţă care are tensiune şi vai de capul ei cum merge, nu se mai duce la oraş.”

Funcţionarii din sănătate neagă existenţa problemei.

„Eu nu am o explicaţie. Poate că medicii le-au schimbat medicamentele. Poate nu mai ajută un medicament şi a fost schimbat pe altul, iar lumea nu înţelege. Nu se poate aşa ceva, pentru că medicamentele pentru hipertensivi noi le asigurăm toate. Ne străduim să asigurăm cât mai multe medicamente compensate,” ne-a spus Vasile Pascal, vice-director al Casei Naţionale de Asigurări Medicale.

Iată însă cum explică Ghenadie Ţurcanu problemele cu care se confruntă pensionarii ca Nadejda Coţaga:

„Mecanismul de compensare prevede compensarea a 50 de procente din media preţurilor medicamentelor care există pe piaţă. Ce înseamnă aceasta - că în trecut acest mecanism făcea ca medicamentele mai ieftine să fie compensate 100 de procente şi populaţia săracă de la sate alegeau acele medicamente. În hotărârea respectivă au scris că în lista medicamentelor compensate se includ de regulă cele cu GNP a OMS, cu GNP din Norvegia, Marea Britanie – adică cele mai înalte standarde mondiale, prin urmare cele mai scumpe. De fapt au câştigat importatorii de medicamente scumpe, dar nu s-a asigurat protecţia socială a populaţiei care nu şi le poate permite. Cei care în trecut îşi luau medicamentul fără să plătească, acum, chiar şi compensat, nu şi-l mai permit.”

Cercetări recente asupra cheltuielilor curente ale familiilor din Moldova au arătat că un cetăţean cu bunăstare minimă îşi cheltuieşte în jur de 70 la sută din venituri pe medicamente. Un argument în plus, spun experţii, ca statul să extindă cât se poate lista pacienţilor cărora să le compenseze medicaţia.
XS
SM
MD
LG