Linkuri accesibilitate

Finaliștii competiției anuale „Moldova eco-energetică”.



Pentru a populariza avantajele energiei curate, Agentia pentru eficiență energetică din Moldova a lansat o revistă în care sînt publicate istoriile de succes ale 20 de moldoveni care s-au ambitionat sa realizeze proiecte ecologice – cu totii finalisti ai competitiei anuale „Moldova eco-energetică”. Ce i-a motivat pe acesti oameni sa economiseasca resursele naturale a insistat sa afle Diana Raileanu.

Spitalul din Orhei, în prezent, este considerat un model de eficienţă energetică deservind trei raioane vecine: Şoldăneşti, Rezina şi Teleneşti. Anual aici se adresează după ajutor sute de mii de oameni. Directoarea instituţiei, Elena Palanciuc, recunoaşte că a măsurat de şapte ori înainte să pună în aplicare tehnologii de eficientizare energetică. Economiile financiare însă au fost convingătoare: „A fost construită o centrală termică nouă, cu puncte termice care reglează temperatura în dependenţă de temperatura aerului exterior. Au fost izolaţi termic pereţii, schimbate geamurile pentru conservarea energiei termice şi a fost schimbat acoperişul clădirii maternităţii. Din sursele care au fost economisite, în 2013 am îmbunătăţit cu mult asigurarea instituţiei cu medicamente, deci cu economiile pe care le-am avut, 10 la sută, adică 400 de mii lei, instituţia a avut posibilitatea să mărească bugetul pentru medicamente la două milioane de lei.”

Directorul tehnic al companiei „Agromaxer” SRL, Ion Hadjiu, a devenit şi el un susţinator al resurselor regenerabile. Proiectul bazat pe biomasă, recunoaşte Ion Hadjiu, l-a „împrumutat” din Europa, unde a muncit ca inginer peste zece ani. Totuşi, el regretă că afacerile care folosesc resursele energetice naturale încă mai sunt neglijate de autorităţi: „Sincer, ne-am dori mai mult, însă cineva trebuie să înceapă! Trebuie să fie şi entuziaşti şi pioneri care pornesc lucrul. De fapt, asistăm la un cerc închis: autorităţile nu oferă susţinere pentru că nu este ce susţine, iar pionerii pornesc greu pentru că nu sunt susţinuţi. Din cercul acesta vicios trebuie să ieşim cu anumite jertfe şi luând în consideraţie că bugetul la noi în republică este precar, noi am început-o ca pioneri.”

Până în 2020, autorităţile de la Chişinău s-au angajat să reducă dependenţa energetică a ţării cu 20 la sută. Partea leului în atingerea acestui obiectiv, este de părere Ion Hadjiu, ar reveni autorităţilor care se pot implica mai activ în popularizarea avantajelor energiei curate.

Directoarea săptămânalului „Ziarul de Gardă” Alina Radu, care printre investigaţiile despre afacerile funcţionarilor publici şi actele de corupţie, îşi face timp şi pentru articolele despre energia curată, crede că din „cei şapte ani de acasă” unul ar trebui să fie dedicat eficienţei energetice: „E o problemă cu sistemul de educaţie în Moldova, pentru că în alte state, în Estonia, de exemplu, copiii află de la grădiniţă despre eficienţa energetică, apoi copiii vin acasă şi zic: „mama, tata, azi economisim energie. Stingem lumina în camerele în care nu suntem şi pe care nu le folosim”. Nu mai zic de şcoală, nu mai zic de alte instituţii publice. La noi e puţin altfel, în spitale, în şcoli, în primării, şueră vântul, se consumă energie neadecvat. Pe de o parte, folosim bani pentru energia din calorifere, pe de altă parte, nu avem geamuri amenajate şi bine dotate.”

Pentru a ajuta autorităţile să promoveze tehnologii de eficienţă energetică, proiectul „Energie şi Biomasă” realizat de PNUD Moldova stimulează gospodăriile casnice să-şi instaleze sisteme de încălzire pe bază de biomasă. De exemplu, cei care vor să utilizeze cazane pentru arderea combustibilului bio, pot beneficia de o subvenţie de maxim o mie de euro.
XS
SM
MD
LG