Linkuri accesibilitate

Liberalii reformatori, aeroportul internațional Chișinău și Banca de economii a Moldovei


E oare vorba de un târg între Vlad Filat şi Vlad Plahotniuc?







Una din formațiunile coaliției aflată la guvernare în Moldova (e vorba de liberalii reformatori conduși de Ion Hadârcă) s-a desolidarizat luni de guvern în privința uneia din deciziile sale, foarte criticată în ultimele săptămâni, aceea de a concesiona aerogara din Chișinău unor antreprenori rusi. Liberalii reformatori au anunțat că au contestat această decizie la la Curtea Constitutionala. Despre cealaltă tranzacție îndoielnică cu activele statului, soldata cu cedarea controlului guvernului in Banca de Economii si tratata in presa internationala drept „preluare frauduloasa”, reformatorii spun ca nu au deocamdata o părere. Liliana Barbarosie are amanunte.

Deşi fac parte din coaliţia de guvernare şi deţin cel puţin patru funcţii executive importante, liberalii reformatori spun că nu şi-au dat acordul pentru concesionarea aerogării, iar guvernul a aprobat-o într-un moment în care avea dreptul să ia doar decizii administrative.

Aşa că au contestat decizia la Curtea Constituţională. Chiar dacă post factum. Ion Hadârcă:

„Prin hotărârea dată, guvernul, care la acea vreme avea statut de interimar, subliniem, a decis concesionarea pe un termen de 49 de ani a unui obiect de importanţă strategică deosebită din domeniul transportului aerian al republicii Moldova. Anume aceasta ne face să credem că este neconstituţională.”

„Semnând pentru un guvern european, noi am semnat şi pentru reguli de joc europene”, a adăugat deputata Ana Guţu.

Operaţiunea a fost decisă definitiv de executiv săptămâna trecută, dar iniţiată de un guvern interimar, cu o zi înainte de investitură.

Până a se definitiva, concesionarea aerogării către o companie rusă, despre care presa scrisese că ar fi deţinută de o familie de miliardari ceceni, a fost criticată în special de fostul premier, acum omul de afaceri Ion Sturza, ca fiind o afacere „croită” sub cineva anume şi inutilă pentru o întreprindere de stat „sănătoasă”.

Alte critici au vizat selecţia unui investitor din Rusia, fără antrenarea în concurs a unor companii serioase occidentale.

Un vice-ministru de la economie, Tudor Copaci, a apărat decizia guvernamentală spunând că participanţii au fost puţin din cauza crizei din Europa, iar planul de dezvoltare a aeroportului trimis în concurs de antreprenorul rus a fost mai bun chiar decât cel al BERD, ce se angajase anterior într-un proiect de reconstrucţie a aerogării respins însă de guvern.

Aspectul juridic al deciziei guvernamentale a fost pus la îndoială iniţial de Consiliul Naţional de Participare - o structură a societăţii civile care monitorizează, din interior, activitatea executivului.

Deputaţii liberali reformatori sunt cei care au preluat demersul şi l-au adus în faţa magistraţilor de la CC.

Despre cedarea controlului Băncii de Economii, o altă decizie a cabinetului Leancă calificată drept îndoielnică în mass-media, liberalii reformatori spun însă că nu au o viziune clară a celor întâmplate.

Presa locală, în particular „Ziarul de Gardă”, a deconspirat încă săptămâna trecută anumite legături care ar exista între omul de afaceri Ilan Shor, apropiat liberal-democratului Vlad Filat, şi firma care a intrat în posesia acţiunilor băncii.

În presa occidentală, tranzacţia a fost numită chiar „preluare frauduloasă” şi „privatizare peste noapte”. Jurnaliştii de „Business New Europe” au atras luni atenţia într-un articol că, la fel ca în cazul altor bănci, nu există informaţii oficiale despre cine sunt noii proprietari ai băncii ce deţine monopol la plata pensiilor, datorită reţelei extinse de filiale, şi în care îşi deţine fondurile cea mai mare parte a companiilor de stat.

Lipsa de transparenţă în acţionariatul băncilor este şi motivul principal pentru care FMI şi-a răcit relaţiile cu Chişinăul, înainte de încheierea ultimului program de finanţare, şi ezită să negocieze altul.

Autoritatea de reglementare a pieţei financiare care a verificat tranzacţia a spus că ea s-a desfăşurat fără cusur, în ce ce priveşte respectarea drepturilor acţionarilor.

În puţinele comentarii publice, reprezentanţii autorităţilor statului au spus că prin cedarea pachetului de control în BEM statul ar fi scăpat de o problemă financiară.

Majoritatea comentariilor din presă se bazează însă pe concluzia că cele două tranzacţii ar fi rezultatul unui târg între vechii rivali politici şi economici Vlad Filat şi Vlad Plahotniuc, care ar fi împărţit între ei controlul asupra celor două active.
XS
SM
MD
LG