Linkuri accesibilitate

Uniunea economică


k)
k)

Nu intotdeauna o uniune voluntară a unor state într-o structură este echivalentă cu o uniune economică



O uniune economică între state implică o piață comună și o uniune vamală comună. Asta presupune suprimarea taxelor vamale și instaurarea liberei circulații a bunurilor, serviciilor și persoanelor.

Nu poate exista o uniune economică fără liberă circulație.

Cea mai cunoscută uniune economică este, desigur, piața comună a Uniunii Europene (UE). UE s-a fondat pe baze economice, fiind inițial doar o punere în comun a producției de cărbune și oțel, iar vreme de decenii i s-a spus doar Piața Comună.

O alta este de pildă Piața Comună a Statelor din Caraibe, sau Uniunea dintre Rusia și Bielorusia (Союзное государство).

Nu intotdeauna o uniune voluntară a unor state într-o structură este echivalentă cu o uniune economică. Commonwealth-ul britanic, de pildă, nu este o uniune economică. La fel, Comunitatea Statelor Independente (CSI, Содружество Независимых Государств) nu este o uniune economică.

Există și multe alte feluri și structuri voluntare de state care creează uniuni vamale, dar cîtă vreme asta nu implică o uniune economică, cu reguli uniforme --printre altele suprimarea sau diminuarea protecționismului--, precum și libera circulație, nu se poate vorbi de o uniune economică.

Anunțul Armeniei că se va alătura Comunității Economice Eurasiatice (CEE, Евразийское экономическое сообщество, din care fac parte Rusia, Bielorusia, Kazahstanul, Kîrgîzstanul și Tadjikistanul) a surprins, pentru că Armenia este o țară care, precum Moldova, face parte din Parteneriatul Estic cu UE și că scopul teoretic final este aderarea la UE.

Or, o țară nu poate fi membră în ambele, din motive evidente: condiția de bază este libera circulație. Dacă ar intra în UE, Armenia sau Moldova și-ar deschide frontierele în fața tuturor membrilor pentru a permite deplasarea mărfurilor, serviciilor și persoanelor. Aderarea la Comunitatea Economică Eurasiatică implică același lucru, aceeași deschidere a frontierelor.

Dar, UE impune o viză cetățenilor ruși și kazahi și kirghizi și nu are acorduri vamale cu țările acestora. Situația este absurdă și imposibil de realizat.

Armenia (care pare a se fi decis deja) sau Moldova trebuie să se decidă dacă intră în CEE sau în UE. Apartenența la ambele este imposibilă, ca o bigamie economico-politică.

--------

Avertismentele tot mai hotărâte ale Moscovei că va închide uşile în faţa exporturilor din ţările care vor neglija invitaţia în viitoarea Uniune Euroasiatică nu pare să fi temperat elanul susţinătorilor de la Chişinău ai acestui proiect. Viorel Melnic, un fost viceministru al economiei şi şef de vamă din timpul guvernării comuniste, actualmente socialist cu o opţiune clară proeuroasiatică, ne-a explicat de ce:

Viorel Melnic: „Rusia în tot spaţiul sovietic este o piaţă de desfacere enormă. Uniunea vamală presupune scutirea de taxe dar şi a elementelor birocratice de trecere a frontierelor vamale. De fapt, frontieră există, dar frontiera vamală nu există. Asta ar însemna că marfa poate să treacă necontenit şi nestingherit prin frontiera de stat. Şi mai mult decât atât, la nivel de taxări, la nivel de aplicaţii vamale, să spunem aşa, de la procedurale până la cele taxabile, ele sunt simplificate la maxim. Şi iată din punctul acesta de vedere, Uniunea Vamală evident că oferă unele priorităţi celor care sunt nemijlocit în interiorul acestei uniuni.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră acum ce vorbiţi, asta-i în teorie sau aşa şi se întâmplă între aceste trei state?

Viorel Melnic:
„Aşa şi se întâmplă. Ceea ce vedem noi acum, că Rusia impune nişte restricţii la produsele din Belarus, la lapte sau ce mai este acolo, acestea sunt conotaţii politice pe care noi le înţelegem foarte bine, cum sunt şi cele cu referinţă la produsele moldoveneşti. Dar ca standard şi ca lucru clasic, în Uniunea Vamală Rusia- Belarus -Kazahstan, lucrurile merg absolut fără vamă, sunt doar vămile care vizează livrările în afara uniunii.”

Europa Liberă: Noi cum am câştiga dacă am intra în uniunea asta vamală?

Viorel Melnic:
„Noi nu am câştiga foarte mult acum, dacă am intra în Uniunea Vamală, atât timp cât Ucraina nu este parte a Uniunii Vamale. Dacă ar merge şi Ucraina ca membru al Uniunii Vamale atunci Moldova va avea de câştigat foarte mult fiindcă dispar toate elementele birocratice şi de control din cadrul acestei uniuni, iată care-i problema. Dar la moment noi nu avem frontieră comună cu Rusia şi nici cu Belarus, de aceea, chiar dacă devenim teoretic membri ai Uniunii Vamale, noi oricum avem de trecut nişte formalităţi vamale la intrare în Ucraina, la ieşire din Ucraina. Uniunea Vamală are avantaje atunci când frontierele sunt comune. Ceea ce se vehiculează, că uite avem ieşire la Dunăre şi prin Dunăre putem să ieşim la Marea Neagră şi prin Marea Neagră să ne ducem la alt râu şi pe acolo să ajungem în Rusia, acestea sunt nişte teorii lansate de cei vor să obţină beneficii politice, fiindcă noi pe calea maritimă sau fluvială practic avem zero procente, mai ales dacă vorbim de relaţiile cu Rusia sau spaţiul Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan.”

Europa Liberă: În Uniunea Europeană cum funcţionează asta, ca într-o Uniune Vamală dar fără facturi deja, sau cum?

Viorel Melnic:
„ Dacă în Uniunea Vamală Rusia-Belarus- Kazahstan noi avem cel puţin valute diferite a ţărilor membre, atunci în Uniunea Europeană noi avem aceeaşi valută şi aici facturile interne, intracomunitare merg de la o ţară la alta, de la un agent economic la altul, de parcă ar fi în interiorul aceleaşi ţări. Fiindcă avem practic politica fiscală aproape ajustată de la o ţară la alta în Uniunea Europeană, taxele vamale, ele nu există. Practic abordarea faţă de agenţii economici din Uniunea Europeană este identică. În uniunea asta vamală despre care vorbim noi, aici în primul rând valuta este diferită şi chiar factura dacă merge într-o valută este nevoie de a fi convertită. Aici apare diferenţa de curs, aici apar nişte chestiuni de natura asta, pe urmă abordările fiscale sunt diferite până când. Nivelul taxelor cu valoare adăugată sunt diferite de la ţară la ţară, tariful vamal, el este deja ajustat între aceste ţări, dar abordările tehnice, iarăşi vorbesc despre domeniul fitosanitar, domeniul veterinar, reglementările tehnice la produse, ele sunt încă diferite şi asta creează dificultăţi chiar în interiorul Uniunii vamale. Pe când în Uniunea Europeană aceste reglementări sunt unificate şi sunt aprobate de către Comisia Europeană şi ele sunt obligatorii pentru toate ţările Uniunii Europene. Asta ar însemna că Uniunea Vamală, dacă ea merge în structura care este cu perspectiva de a se extinde, ea urmează să păşească absolut prin aceeaşi paşi. Să meargă deja pe reglementări tehnice univoce şi identice, să meargă pe unificarea valutei, cu toate consecinţele de rigoare.”

Europa Liberă: Dar de ce am merge încolo, dacă acolo sunt abia la început toate lucrurile acestea şi nu ne-am duce spre Uniunea Europeană mai degrabă?

Viorel Melnic:
„Ori încolo ori încoace, Moldova trebuie să se ajusteze la cerinţe. Cerinţele din Rusia, Belarus, nouă ne sunt mai aproape. Piaţa în Rusia-Belarus-Kazahstan, pentru noi este majoritară la moment. Chiar dacă statistica ne spune că 50 de procente se duce în spaţiul CSI şi 50 de procente se duce în Uniunea Europeană, eu care înţeleg puţin rostul cifrelor acestea spun că nu-i chiar aşa, că în Uniunea Europeană, marea majoritate se duce reexportul, adică materia primă care a venit din Germania sau altă ţară europeană, a fost prelucrată la noi şi aceeaşi materie îmbrăcată în formă de produs finit se duce înapoi în Uniunea Europeană. Valoarea adăugată nu este în exportul spre Uniunea Europeană, valoarea adăugată este în exportul spre ţările CSI, că în ţările CSI noi exportăm vinuri pe care le producem. În ţările CSI noi exportăm merele, fructele care noi le producem şi toată valoarea adăugată este aici. Deci acela este un export adevărat. Eu nu spun că în Uniunea Europeană nu avem export adevărat, dar cota este mult mai mică decât se notează, se interpretează prin cifre. Acesta ar fi argumentul, că din punct de vedere a avantajelor Moldovei, în măsura în care avem o piaţă tradiţională şi majoritară în partea Uniunii Vamale, noi am fi mai avantajaţi să mergem încolo.”
Previous Next

XS
SM
MD
LG