Linkuri accesibilitate

Cum au început noul an școlar școlile în limba română din stânga Nistrului


Elevi la școala din Tighina.

Elevi la școala din Tighina.

Una din preocupările constante ale profesorilor este numărul elevilor care scade din an în an.




În Transnistria anul școlar a început tocmai în ziua când regiunea și-a sărbătorit independența nerecunoscută. Cum au început noul an școlar școlile cu predare în limba română din stânga Nistrului a încercat să afle corespondenta noastră Tamara Grejdeanu.

La aproape un an de când Înalta Curte de la Strasbourg a constatat încălcarea dreptului la educaţie a celor opt şcoli cu predare în limba română din regiunea transnistreană, directorii instituţiilor spun că deocamdată situaţia şcolilor nu s-a schimbat în bine.

Eleonora Cercavschi, directoarea liceului din Grigoriopol, spune că elevii de la instituția pe care o conduce sunt asiguraţi cu manuale şi transport dar tinerii au nevoie şi de condiţii adecvate de studiu.

Încă în 2004 administraţia liceului a fost obligată de autorităţile separatiste să părăsească școala din Grigoriopol şi să se mute în clădirea şcolii din satul Doroţcaia:

„Ne-am fi bucurat să se întâmple ceva bine, adică am fi dorit să ni se dea o clădire în oraşul Grigoriopol ca să putem activa acolo. Am început anul şcolar tot aici la Doroţcaia. Un singur lucru este îmbucurător, că în clasa întâi avem 22 de elevi. Tot ce se editează în Republica Moldova, tot de ce dispune oricare şcoală din Republica Moldova avem şi noi, adică nu-i lipsă acută. Mergem exact aşa, după formula de închiriere a manualelor.”

Una din preocupările constante ale profesorilor este numărul elevilor care scade din an în an.

La liceul Evrica din Râbniţa, comparativ cu anul trecut, sunt cu 40 de copii mai puţin.

Pentru că şcolile ruse sunt promovate activ în regiune iar tinerii care învaţă în română se simt intimidaţi, părinţii aleg să-şi trimită copiii la şcoli cu predare în rusă, spune directoarea liceului, Eugenia Halus:

„Situaţia politică din Transnistria îi face pe moldoveni să îşi dea copiii în şcolile ruse, pleacă la lucru, la muncă peste hotare. Alt factor este că absolvenţii noştri nu se mai întorc înapoi în Transnistria şi are loc o îmbătrânire a populaţie dar asta nu înseamnă că ar trebui să fie mai puţini copii la şcoală, oricum moldoveni sunt în Râbniţa.”

Aproape toţi profesorii care au în grijă instruirea elevilor sunt la vârsta de pensionare. Iar lipsa cadrelor didactice ar putea fi simţită în câţiva ani, mai ales că autorităţile din regiune nu fac viză de reşedinţă profesorilor tineri care vor să se angajeze, a mai adăugat directoarea liceului.

La fiecare început de an, directorii celor opt şcoli trebuie să găsească soluţii alternative care iar ajuta să treacă literatura de specialitate peste vamele transnistrene.

Vameşii resping orice apel de a le respecta dreptul la libera circulaţie, spune Maria Roibu, directoarea şcolii din Tighina.

„Oficial nu ni se permite trecerea vamală, noi am primit încă în luna aprilie o scrisoare de la departamentul vamal din Tiraspol. Am primit refuz la trecerea vamală a produselor şi a tot ceea ce este necesar pentru activitatea liceului. Le trecem, sincer să vă spun, mai mult clandestin, oficial încă nimic nu am trecut.”

Directorii celor opt şcoli din regiunea transnistreană s-au asociat iar organizaţia lor cu numele Lumina a trimis în repetate rânduri demersuri către organizaţiile internaţionale care apără drepturile omului, autorităţilor din regiunea transnistreană şi celor de la Chişinău.

Semnatarii spun că deocamdată au primit răspunsuri oficiale la apelul lor cu privirea la întoarcerea clădirilor înstrăinate şi respectarea dreptului de a vorbi şi învăţa nestingherit în limba română.
XS
SM
MD
LG