Linkuri accesibilitate

Curtea Constituțională și regulile de cercetare penală a judecătorilor suspectați de corupție


Oleg Ifrim: „Dacă poţi porni dosar penal, dar nu poţi percheziţiona judecătorul … puţin efect.”




Curtea Constituțională a respins astăzi parțial sesizarea președintelui Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, privind regulile ridicării imunității judecătorilor. Detalii în relatarea Lilianei Barbăroșie.

Magistraţii Curţii au hotărât să permită procuraturii să-i cerceteze penal pe judecători pentru acte de corupţie şi trafic de influenţă fără acordul, obligatoriu până acum, al superiorilor din sistemul de justiţie. Numai că fără să-i reţină, să-i aresteze sau să-i percheziţioneze, pentru aceste acțiuni din cadrul urmăririi penale procurorii oricum vor fi obligați și de acum încolo să ceară acordul Consiliul Superior al Magistraturii. Sau întreaga operaţiune ar urma să fie supravegheată de Procurorul General. În caz contrar, judecătorii s-ar putea pomeni ţinte ale presiunilor de tot genul, cred cei patru magistraţi de la CC care au pronunţat astăzi decizia.

Cel care a stat la originea propunerii de limitare a imunităţii magistraţilor, ministrul Justiţie Oleg Efrim, este vădit nemulţumit de felul cum i-a ciopârţit Curtea măsura propusă de el într-un set mai amplu anticorupţie:

„Dacă poţi porni dosar penal, dar nu poţi percheziţiona judecătorul … puţin efect. Dar vom analiza atent hotărârea CC şi vom completa cadrul legal în aşa mod încât autorităţile menite să combată corupţia să poată să-şi facă meseria.”

Şeful justiţiei moldoveneşti a avut de înfruntat o ripostă fermă din interiorul sistemului judecătoresc imediat ce a iniţiat, acum doi ani, limitarea imunităţii. Când într-un sfârşit s-a văzut cu măsura adoptată de parlamentari, ea a fost contestată imediat la Curtea Constituţională. Nu de oricine, ci chiar de cea mai înaltă instanţa judiciară din stat- Curtea Supremă de Justiţie, condusă de un fost magistrat la CEDO, Mihai Poalelungi.

Astăzi, înainte ca CC să se pronunţe, Centrul de resurse juridice pentru drepturile omului din Chişinău făcuse public un studiu rezultat din compararea imunităţii de care se pot bucura magistraţii în 18 state europene, cu concluzia că în nici unul aceştia nu sunt apăraţi de o imunitate atât de largă. Directorul centrului, Vladislav Gribincea, crede că decizia de astăzi menţine situaţia în care judecătorii corupţi practic nu vor putea fi traşi la răspundere:

„Curtea de fapt a spus că urmărirea poate începe, documentarea poate avea loc, însă percheziţionarea judecătorului - nu. În practică, fără a găsi banii transmişi în cazuri de corupţie, cauzele nu ajung în instanţe, deoarece judecătorii consideră că fără bani, nu există probe. Şansele rămân foarte mici. Nu voi comenta atitudinea CC, dar voi spune că în nici o ţară din Europa nu există imunităţi atât de largi ca în Moldova. Nici chiar după această modificare.”

Ion Oboroceanu este procuror la Călăraşi şi crede şi el că decizia CC face dificilă, aproape imposibilă, dovedirea cazurilor de corupţie:

„Eu sper că se va reveni la imunitatea judecătorilor, procurorilor etc. Dacă am spus sus şi tare că vrem să combatem corupţia, noi trebuie să ne refuzăm de toate aceste imunităţi, multe preluate din perioada sovietică. Să cunoaştem şi să respectăm standardele internaţionale. Nu avem de ce ne teme, dacă nu încălcăm legea.”

Cea mai de neînţeles li se pare totuşi experţilor decizia Curţii de a interzice penalizarea magistraţilor în caz de contravenţie, fără acordul CSM. Ceea ce înseamnă că acordul superiorilor din justiţie va fi necesar chiar şi pentru a-i cere socoteală unui magistrat vinovat de producerea unui banal accident rutier.
Previous Next

XS
SM
MD
LG