Linkuri accesibilitate

Interviu cu Sergiu Ostaf, preşedintele Consiliului Naţional de Participare.



Guvernul a dat în cesiune Aeroportul internaţional Chişinău şi terenul aferent acestuia pentru aproape jumătate de secol unei companii din Rusia - „UK Komaks", care ar aparţine unor fraţi miliardari originari din Daghestan. O decizie perfect legală şi justificată economic, aşa cum susţine Guvernul, sau o sfidare atât a Constituţiei, cât şi a oricăror raţiuni economice şi politice? Vom discuta în această dimineaţă cu Sergiu Ostaf, preşedintele Consiliului Naţional de Participare.

Europa Liberă: Aşadar, punct ochit, punct lovit - Guvernul a decis darea în concesiune a Aeroportului Internaţional Chişinău unei companii ruse, din Habarovsk. Decizia vine la capătul unui concurs din care s-au retras, inexplicabil, cinci companii europene din Uniunea Europeană. Consiliul Naţional de Participare (CNP), instituţia, să amintim, care reprezintă societatea civilă la Guvern şi are dreptul de a emite expertize pe orice proiect de decizie a Executivului, a calificat această decizie drept neconstituţională. S-au auzit şi alte voci care au criticat intenţia, iar apoi şi decizia drept una bazată ori pe prostie, ori pe calcule întunecate ale cuiva. Executivul, cu argumentele energic formulate de ministrul Economiei, a perseverat. Întâi de toate, dle Ostaf, de ce CNP a calificat concesiunea de faţă drept ilegală şi sfidătoare la adresa Constituţiei?

Sergiu Ostaf: „Opinia CNP s-a bazat pe hotărârea Curţii Constituţionale din 18 mai 2013, care foarte clar a explicat că guvernul care a pierdut încrederea Parlamentului nu mai poate să guverneze, doar să administreze treburile publice. Or, hotărârea guvernului vizavi de concesionare a fost luată pe data de 29 mai 2013. Noi cunoaştem că în această perioadă guvernul a deţinut un interimat în frunte cu Iurie Leancă. Guvernul a primit votul de încredere a Parlamentului pe data de 30 mai, deci cu o zi mai târziu decât luarea deciziei de concesionare şi a fost investit de către preşedintele Republicii Moldova pe data de 31 mai. Deci, în perioada aceasta în care s-a lut decizia de concesionare guvernul a deţinut interimatul.

În opinia noastră hotărârea Curţii Constituţionale foarte clar explică că în această perioadă guvernul nu poate să ia decizii care afectează reglementarea anumitor aspecte importante strategice, cum ar fi inclusiv gestionarea aeroportului, stabilirea unor reguli de concesionare sau încheierea unor contracte internaţionale ş.a.m.d. deci, acesta este motivul cel mai important pe care l-am folosit în oferirea opiniei noastre vizavi de neconstituţionalitatea a acordului de concesionare a aeroportului.”

Europa Liberă: Iată că guvernul şi CNP citesc în mod diferit deciziile Curţii Constituţionale. Asta cum s-ar explica, cum ar fi de înţeles pentru cetăţeanul simplu?

Sergiu Ostaf:
În opinia noastră există o deferenţă fundamentală calitativă între ce înseamnă când guvernul guvernează şi administrează. În cazul cu concesionarea aeroportului, guvernul prin hotărârea respectivă a reglementat procedura de selectare, a stabilit regulile de joc pentru cei care doreau să participe la acest concurs, prin urmare a reglementat nişte raporturi juridice.

Pe de altă
Subiectul cu aeroportul este unul strategic: noi avem un singur aeroport internaţional şi este un subiect de importanţă publică, cu implicaţie de lungă durată pentru realizarea politicii de transport aerian în Republica Moldova.
parte subiectul cu aeroportul este unul strategic: noi avem un singur aeroport internaţional şi este un subiect de importanţă publică, cu implicaţie de lungă durată pentru realizarea politicii de transport aerian în Republica Moldova. Deci, nu este un subiect ordinar, de scurtă durată.

Prin urmare, în opinia noastră, ambele aceste aspecte se încadrează noţiunii de guvernare a guvernului, şi nu de administrare curentă a treburilor publice, cum ar fi numirea unei persoane în o anumită funcţie neimportantă, sau alocarea unor resurse de câteva zeci de mii sau sute de mii de lei, pentru a răspunde calamităţilor naturale. Deci, diferenţa este, în opinia noastră, una vădită şi calitativă. Prin urmare nu putem vorbi despre o simplă administrare a treburilor, dar vorbim de un aspect de dezvoltare a unui domeniu strategic din republica Moldova.”

Europa Liberă: Şi acum, cu faptul împlinit, ce va urma?

Sergiu Ostaf:
„Acum, opinia CNP a fost una pe procedură, de luare de decizie în principiu. Noi putem intra sigur că şi pe substanţa subiectului. Dar aceasta nu a fost intenţia CNP. Putem vorbi la fel şi despre procedura de desfăşurare a concursului, pentru că în opinia noastră este important să supunem revizuirii critice procesul, pentru că aceasta până la urmă o să dea un beneficiu pentru întreaga societate, pentru a înţelege mai bine ce s-a întâmplat ca procedură. Acum ce ar putea să urmeze. Şi ministrul Lazăr a spus că cei care doresc să conteste la Curtea Constituţională acea hotărâre a guvernului din 29 mai, pot să o facă. Guvernul a spus că ei au suficiente argumente pentru a-şi motiva poziţia. Dar eu cred că cei care doresc să meargă până la capăt, vorbesc acum desigur despre deputaţii din Parlament, ar putea să conteste la Curtea Constituţională şi am putea să avem şi opinia clară a Curţii Constituţionale pe această întrebare. Aceasta este unica cale.”

Europa Liberă: Dar de fapt CNP pune la îndoială doar aspectul juridic al deciziei guvernamentale, sau şi raţiunile economice şi de altă natură ale acestei concesionări tot?

Sergiu Ostaf: „
În cadrul CNP nu am discutat raţiunile economice, substanţa aceste decizii, pentru că este un subiect extrem de complicat şi nu am avut la dispoziţie întregul set de informaţii. Pentru că, cunoaşteţi că concursul a fost unul închis, mai multă informaţie nu a existat, studiul de fezabilitate nu a fost disponibil pentru opinia publică. Sunt anumite argumente în acest sens, pentru că e un domeniu strategic şi probabil Agenţia de administrare a treburilor publice şi comisia de selectare nu a făcut disponibil întregii opinii publice studiul de fezabilitate. Poate e un argument, dar noi pe de altă parte am fost privaţi de posibilitatea să ne expunem pe acest subiect pe substanţă.

Un alt aspect ţine de motivarea precum că există un plan, un master-plan de dezvoltare a aeroportului, care a fost elaborat de o companie germană care prevede dezvoltarea aeroportului, în trei tranşe importante: 2015-2016, cu aproape 50 de milioane de euro investiţii; următorii 10 ani cu 90 de milioane de investiţii; şi ultima perioadă, 3-4 ani, până în 2030, cu alte 50 de milioane. Dar acest master-plan, pe care îl găsim şi pe site-ul aeroportului vizează anumite ţinte stabilite de către administraţia aeroportului, şi nu este un plan, business-plan de dezvoltare strategică a aeroportului.

Prin urmare, în opinia mea personală deja, am putea să discutăm şi pe substanţa, raţionamentul economic pentru această decizie. Dar aceasta deja nu este opinia CNP, ci este opinia mea personală bazată pe faptele pe care le-am avut la dispoziţie la momentul actual.”

Europa Liberă: Ca să rămânem din nou la părerea Dvs. personală, cât de firesc este, dle Ostaf, ca un stat care are aspiraţii europene şi este în imediata apropiere a ţărilor membre ale blocului NATO, iată, să acorde victoria într-un concurs, ca să spunem aşa, în condiţii mai puţin transparente pentru populaţie cel puţin, unele companii care vine din Rusia, cum au făcut observaţii unii comentatori?

Sergiu Ostaf:
„Aici sigur că e important să rămânem în zona pur raţională şi a raţionamentului economic. Există foarte multe investiţii ruseşti sau din est în spaţiul economic european sau american şi cu siguranţă înţelegem că trebuie să asigurăm dreptul la liberă competiţie tuturor companiilor şi există şi experienţă, din câte înţeleg - domnul ministru Lazăr a vorbit despre experienţa acestei companii ruseşti de a gestiona lucrurile în mod competitiv, transparent şi adecvat. Deci, nu am putea să avem prejudecăţi vizavi de capitalul rusesc în cazul acesta.

În opinia mea ar putea să existe semne de întrebare de ce celelalte companii americane şi europene nu au participat până la capăt în acest proces şi dacă perioada atât de scurtă, practic 2 luni de organizare a procesului, a fost una ordinară sau acceptată de regulile europene pentru un astfel de obiect atât de important pentru Republica Moldova. Să amintim audienţei că de fapt decizia de preselectare a fost în luna mai şi companiile aveau la dispoziţie o lună şi o săptămână pentru a depune planuri de dezvoltare foarte detaliate. Şi în momentul acesta am văzut şi retragerea mai multor companii de la acest concurs.

Acum mă întreb dacă sub aspect de procedură nu cumva au fost dezavantajate anumite companii. În special pentru că documentaţia se cerea în două limbi, nu doar în una, şi acum mă întreb dacă e posibil într-o perioadă atât de scurtă, de o lună, pe parcursul lunii iulie dacă nu mă înşel până în 10 august, să depui un plan foarte detaliat de dezvoltare a unui aeroport în două limbi. Aici apar semne de întrebare dacă ar trebui să gestionăm în felul acesta, în perioade atât de scurte treburile importante.”

Europa Liberă: Precum spuneţi, lucrurile pot fi întoarse înapoi doar cu voia parlamentarilor, am să vă întreb, generalizând poate, cum explicaţi situaţia în care Guvernul adoptă anumite decizii care sunt, să spunem, contestabile?

Sergiu Ostaf: „
Dacă generalizăm, observăm că sigur că există bună intenţie din partea guvernanţilor de a face lucrurile în mod profesionist. Aceasta nu putem să contestăm: există această bună intenţie. Pe de altă parte observăm şi un anumit element de constrângere de timp pe care de fiecare dată o invocă guvernanţii şi se pare că această constrângere se rezumă la termenii foarte restrânşi de organizare a diverselor activităţi, în cazul dat de organizare a concursului de selectare. Şi aceasta se pare că cel puţin dezavantajează anumiţi actori care ar vrea să investească în Republica Moldova.

Aceasta ar putea să nască şi anumite întrebări. Spre exemplu, concursul în cazul acesta a fost declarat unul închis, pe când dacă ne uităm în legea parteneriatului public-privat, această procedură nu este expres prevăzută. Şi nu am văzut o explicaţie de ce s-a luat decizia ca să fie un concurs închis, şi nu unul obişnuit, ordinar.”

Europa Liberă: Deci ar mai fi câteva lucruri care, teoretic, ar putea fi invocate eventual pentru a mişca lucrurile înapoi… Ce ar putea deci face societatea civilă, în particular CNP, în acest sens, dacă îţi menţine aprecierile faţă de această decizie?

Sergiu Ostaf:
„Da, noi în calitate de organ consultativ creat de guvern şi sper că apreciat prin contribuţia noastră de guvern, vom fi extrem de vigilenţi de fiecare dată o să oferim opinia noastră bazată pe argumente, cât pe aspecte de procedură, cât şi pe cele de substanţă, având la bază informaţie publică. Vom apăra interesul public, sper foarte mult că şi domnul ministru Lazăr, şi ceilalţi miniştri, şi prim-ministru Leancă apreciază abordarea noastră bazată pe argumente, pe raţiune, echilibru şi care perseverează interesul public. Deci, asta o să facem în continuare de fiecare dată, pentru că în cazul acesta abordarea şi a guvernului, şi a CNP coincide. Trebuie să promovăm interesul public şi asta este cel mai important.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG