Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a anunţat în timpul vizitei sale la Chişinău şi Tiraspol un cod galben de avertizări meteo-politice pentru Republica Moldova, în cazul în care aceasta va persevera în opţiunea ei pro-europeană. „Să sperăm că nu veţi îngheţa la iarnă!”, a remarcat sarcastic demnitarul rus cu aluzii la o eventuală blocadă energetică din partea fondatoarei-mamă a viitoarei Uniuni Eurasiatice. Doar retorică goală a unui demnitar mai iute la vorbă sau chiar un preludiu pentru sancţiuni şi acţiuni neprietenoase? Vom discuta subiectul cu deputatul Igor Dodon, preşedintele Partidului Socialiştilor din Republica Moldova.
Europa Liberă: Ceea ce a spus la Chişinău, iar ulterior şi la Tiraspol, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a fost calificat în general drept ameninţări directe la adresa Republicii Moldova care perseverează în „greşeala”, potrivit domniei sale, de a-şi menţine opţiune pro-europeană. Dvs., ca adept declarat al integrării eurasiatice, cum aţi califica afirmaţiile vicepremierului rus?
Igor Dodon: „Eu cred că vicepremierul rus Rogozin doar a constatat unele lucruri care sunt o realitate în caz dacă Republica Moldova va continua vectorul său european. De fapt, nu aş spune că sunt ameninţări, ci sunt constatarea unor factori care sunt pentru moment pe agenda relaţiilor comerciale, şi nu doar comerciale, ale Republicii Moldova. La ce mă refer eu?
Sunt cel puţin trei domenii în care republica Moldova este foarte ataşată de piaţa Rusiei şi ar putea avea probleme majore în caz dacă Rusia va lua decizia legală să întreprindă unele măsuri în direcţia Republicii Moldova. La ce mă refer eu? În primul rând este vorba de exporturi. La moment circa 30% din exporturile R. Moldova au destinaţia Federaţia Rusă. Federaţia Rusă este partenerul comercial numărul unu al Republicii Moldova.
Din punct de vedere legal, ţinând cont de faptul că este în vigoare Acordul de liber schimb în cadrul CSI, care a fost aprobat şi parafat în 2011 inclusiv de guvernul R. Moldova, este un punct în acest acord care spune că în caz dacă cineva din ţările membre ale CSI semnează acorduri de liber schimb cu alte uniuni, ţările membre ale Uniunii Vamale, adică Rusia, poate întreprinde măsuri tarifare şi netarifare către exporturile din această ţară. Ce înseamnă aceasta în termeni practici?
În termeni practici asta înseamnă că Rusia ar putea, perfect legal, să introducă unele măsuri netarifare, unele bariere pentru exporturile din Republica Moldova. În acest caz, dacă Rusia va merge la aceste măsuri, economia R. Moldova va suferi enorm.
Al doilea domeniu important ţine de migranţii din Republica Moldova. Pentru moment, circa 60% din remitenţe provin din Federaţia Rusă. Spre exemplu, în 2010, din un miliard opt sute de mii de dolari intrări de remitenţe în Republica Moldova, un miliard două sute de mii au fost din Federaţia Rusă. Adică, în termeni practici, după ce în ţările membre ale Uniunii Europene s-a resimţit criza economică pe parcursul ultimilor ani, migranţii moldoveni îşi schimbă ţara de muncă. Din Italia, Spania, Portugalia au plecat în Rusia. În caz dacă aceşti migranţi vor avea probleme, ar putea suferi şi volumul remitenţelor spre Republica Moldova. Chiar dacă doar jumătate din aceste remitenţe vor fi blocate, atunci vom avea probleme majore.
Şi al treilea domeniu este bineînţeles domeniul energetic. Aici ne referim la livrarea de gaze, deoarece nu avem un contract stabil, pe parcursul ultimilor doi ani a fost prelungit doar contractul care a fost în vigoare până în 2011, alt contract cel puţin pe termen mediu, pe trei ani înainte, nu a fost semnat. Contractul de livrare a gazelor pentru moment este în vigoare până la 31 decembrie 2013. Ar putea Rusia să vină cu condiţii noi pentru Republica Moldova, cerând un preţ mai mare.”
Europa Liberă: Este R. Moldova, în relaţiile comerciale, economice, cu Rusia beneficiara unor privilegii, ca să poată fi lipsite de ele în mod firesc de vreme ce nu va mai fi în graţiile Moscovei?
Igor Dodon: „Da, pentru moment exporturile de mărfuri din R. Moldova spre Federaţia Rusă sunt în condiţii privilegiate. Sunt fără taxe vamale, pentru că sunt aceste acorduri de liber schimb în cadrul CSI. Şi în cazul în care Rusia va lua decizia să introducă nişte bariere tarifare, de exemplu taxe vamale ceea ce este mai dificil, însă netarifare – cerinţe noi faţă de calitate – sau să invoce riscurile de reexporturi de mărfuri din UE de exemplu, atunci am putea avea probleme majore cu exportul.”
Europa Liberă: Dle Dodon, recent o ţară care deja se află în această Uniune Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan a criticat în termeni duri raporturile economice pe care le are în cadrul acestei uniuni cu Rusia, probabil aţi văzut declaraţia lui Lukaşenko în acest sens. Şi atunci întrebarea ar putea fi de ce Moldova s-ar vrea într-o uniune criticată chiar din interiorul acesteia? Belarus reclama un fel de privilegii care există doar pe hârtie, pe când în realitate ar fi pusă într-o poziţie dezavantajoasă faţă de partenerul său rus…
Igor Dodon: „Am auzit aceste declaraţii şi le-am analizat detaliat, şi ce a stat la baza acestor declaraţii. Evident că Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan este doar la început de cale şi va lua forma Uniunii Euroasiatice abia peste un an şi ceva, începând cu 1 ianuarie 2015. Sunt mai multe elemente care trebuie puse la punct în cazul acestei Uniuni şi sunt momente tehnice care apar. Nu văd aici nici o problemă.
În acelaşi timp vedem că şi alte ţări doresc să se alăture acestei uniuni. Armenia a luat o decizie deja în acest sens. Eu cred că mai devreme sau mai târziu Republica Moldova ar putea lua o decizie similară. Autorităţile care sunt acum la guvernare în Republica Moldova, Alianţa de guvernare proeuropeană, încearcă să meargă pe vectorul european şi lucrul acesta este evident. Însă majoritatea populaţiei, conform tuturor sondajelor, mai mult de 50% sunt pentru Uniunea Euroasiatică. Şi următoarele alegeri parlamentare vor pune punct pe acest subiect şi va fi o majoritate parlamentară cu o altă orientare.”
Europa Liberă: Întrebarea ar fi ce ar avea de câştigat în acest caz Moldova?
Igor Dodon: „Avantajele sunt evidente. Eu nu vorbesc acum de avantaje politice, ci de avantaje economice evidente: atât la capitolul exporturi, cât şi la capitolul migraţiune, sau energetic. În afară de aceste trei, mai este un subiect. Este vorba despre Transnistria. În caz dacă ne mişcăm mai departe foarte rapid pe vectorul integrării europene, am putea pierde Transnistria. Şi acesta este un moment important suplimentar.”
Europa Liberă: Aluzii la o blocadă energetică, promisiuni de necazuri pentru gastarbeiterii moldoveni, respectiv pentru a-i porni împotriva guvernării de acasă, făgăduieli de deschidere de ambasadă rusă la Tiraspol, dacă nu se acceptă un consulat acolo, glume la limita dispreţului despre faptul că Moldova va duce prosoapele în baie pentru vechii membri ai UE ş.a.m.d. În ce măsură toate aceste pot fi calificate drept metode, energizante eventual, de integrare eurasiatică?
Igor Dodon: „Categoric nu pot accepta aluziile referitoare la şantaj. Eu, în calitate de economist şi fost ministru al economiei şi comerţului în Republica Moldova, vorbesc despre lucruri pragmatice care ar putea să se întâmple dacă ele vor fi puse în aplicare. Şi am menţionat că aceste măsuri pot fi puse în aplicare. Vor fi puse sau nu în aplicare aceste măsuri de către Federaţia Rusă, timpul va arăta.
Însă în cazul în care vor fi puse în aplicare, atât comerciale, migraţionale, cât şi energetice, întrebarea este pe cât va fi gata UE să compenseze aceste pierderi pentru economia şi societatea din Republica Moldova. Deoarece preţul va fi de miliarde de euro. Va fi sau nu gata UE să compenseze aceste pierderi? Acest lucru îl vom vedea cu timpul.”
Europa Liberă: Iar Republica Moldova nu va fi cu siguranţă gata pentru aşa ceva, din punctul Dvs. de vedere?
Igor Dodon: „Categoric nu! 30% din exporturile moldoveneşti nu pot fi imediat redistribuite spre alte ţări. Cu factorii energetici noi nu avem alternativă. Chiar şi gazoductul care încearcă acum să fie pus în construcţie nu va soluţiona problema, deoarece acest gazoduct, pentru a funcţiona normal, trebuie să existe o staţie de comprimare în România, şi un gazoduct suplimentar intern între Ungheni şi Chişinău. Şi, în afară de aceasta, mai trebuie şi gaze pe care România nu le are, să le livreze R. Moldova, sau, dacă le va livra, le va livra la preţuri mult mai mari. De aceea, R. Moldova va avea de pierdut foarte mult în caz dacă vor fi puse în aplicare aceste măsuri de către Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: Totuşi cât de corect vi se pare ca să fie utilizate în acest gen de dialog presiuni practic politice?
Igor Dodon: „Din nou, eu în calitate de politician nu văd aici prea multe presiuni.”
Europa Liberă: Dar cum se numeşte atunci asta?
Igor Dodon: „Sunt nişte lucruri foarte pragmatice. Ruşii spun: aţi luat decizia să mergeţi spre UE, nu aveţi decât să vă vindeţi acolo mărfurile; nu aveţi decât migranţii Dvs. să lucreze în Moscova, însă în condiţiile care sunt impuse faţă de migranţii din Franţa de exemplu; vreţi să mergeţi spre Europa, nu aveţi decât să plătiţi preţuri europene la gaz.”
Europa Liberă: Dacă Dvs., cu declarată opţiune pro Uniunea Eurasiatică, aţi veni la putere şi, în consecinţă, Italia sau Portugalia ar face – prin absurd - necazuri gastarbeiterilor moldoveni din acest motiv, adică din cauza reorientării patriei lor, Dvs. ca prim-ministru eventual cum aţi reacţiona?
Igor Dodon: „În primul rând eu nu cred că noi am putea fi dependenţi atât de mult de piaţa Italiei sau Portugaliei cât suntem dependenţi la această etapă, şi comercial, şi energetic de piaţa Federaţiei Ruse. De aceea, sunt lucruri incomparabile în acest sens. Inclusiv se referă la cei care muncesc peste hotare. Nu cred că vom fi dependenţi atât de mult de alte ţări precum suntem pentru moment de Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: Federaţia Rusă, pe de altă parte, ar avea de suferit din punctul Dvs. de vedere, dacă ar pune în aplicare toate aceste măsuri?
Igor Dodon: „Într-o măsură mult mai mică. De exemplu în anul 2006 embargoul la vinurile moldoveneşti a arătat că importurile de vinuri spre Federaţia Rusă foarte rapid şi-au schimbat geografia. Adică au dispărut vinurile moldoveneşti şi au apărut altele. Cred că la fel va fi şi cu exporturile, în caz dacă se va ajunge la aceasta, sper mult să nu se ajungă. Însă în caz că se va ajunge la asta, cele 100 de mii de tone de mere care pleacă pentru moment din Republica Moldova spre Federaţia Rusă foarte uşor vor fi înlocuite cu altele, din alte ţări. Cele câteva sute de mii de migranţi din Republica Moldova ar putea fi foarte rapid înlocuite de alţi migranţi, din alte ţări.”
Europa Liberă: Dacă totuşi nu are daruri din partea partenerul său strategic Rusia, de ce R. Moldova nu poate să se bucure de afaceri obişnuite cu Rusia totuşi, până la urmă, pe care aceasta le are cu alte ţări?
Igor Dodon: „Afacerile vor fi obişnuite, însă nu în condiţii preferenţiale. Foarte simplu.”
