Linkuri accesibilitate

S.I.C. transit…




Văzut de departe, afişul Salonului Internaţional de Carte ce „îmbrăca” Biblioteca Naţională din Chişinău în straie de sărbătoare îşi etala S.I.C.-ul, ca şi cum cea de-a 22-a ediţie, desfăşurată anul acesta sub înaltul patronat al UNESCO şi al Primei Doamne a Republicii Moldova, (ex-bibliotecara) Margareta Timofti, urma să dăinuie în memoria participanţilor – editori & cititori – cel puţin cât o maximă latină. Deschis în mod solemn pe 31 august – poate singura sărbătoare a noastră naţională cu adevărat meritată! –, în ziua închiderii, pe 3 septembrie, vizitatorii păreau în minoritate faţă de expozanţi. Ceva lume a umplut totuşi sălile bibliotecii, în zilele de week-end, când înainte să-şi trimită odraslele la şcoală, unii părinţi mai cu cap pe umeri şi mai cu dare de mână au avut fericita idee să-şi plimbe progeniturile printr-un alt fel de „parc de distracţii”, mai special, un soi de Disneyland al cărţilor (fără de care copilărie e searbădă!), sigur – în versiunea autohtonă.

Ca s-o spun de aia dreaptă, mie unuia această „suprapunere” a Salonului Internaţional de Carte peste Ziua Limbii române, dar şi peste Ziua Cunoştinţelor (1 Septembrie), nu mi se pare o idee tocmai bună – prea se întâmplă totul într-o tonalitate sărbătorească, uneori chiar triumfalistă. Şi mai nepotrivită mi se pare alegerea sediului Bibliotecii Naţionale pentru organizarea S.I.C. – de regulă, la bibliotecă te duci ca să citeşti pe loc sau să împrumuţi cărţi, nu şi să le cumperi; or, scopul fiecărui târg de carte e să vândă cartea (de cele mai multe ori, la un preţ promoţional, chit că participanţii îşi plătesc standul). Dacă autorităţile ţin cu tot dinadinsul să apară printre cărţi & cititori(-oare), de ce nu s-ar face Salonul în chiar librăriile din oraş, în cele mai mari cel puţin, şi care ar vinde în perioada respectivă cu un rabat de 20-30%, „pierderile” editorilor fiind acoperite de bugetul alocat acestui S.I.C.?!

Nu e o idee fantezistă, cele câteva Nopţi ale Cărţilor Deschise (din aprilie & decembrie 2012, dar şi din martie 2013) de la Librăria din Centru m-au convins că până şi într-un oraş cum este Chişinău şi cu un popor ca al nostru se poate obţine o densitate de 2-3 cititori pe metru pătrat de librărie! Se-nţelege că V.I.P.-urile (politice, dar şi media) nu au întârziat să-şi facă apariţia, iar câteva dintre ele au vorbit foarte profesionist despre autorii dragi, cu cărţile pe masă (de ex., Oleg Efrim despre Posibilitatea unei insule, de Michel Houellebecq).

Altfel spus, pledez pentru o eficientizare a acestui Salon, iar pentru aceasta trebuie să se facă un pas decisiv – de unde acum se prezintă mai cu seamă ca o manifestare culturală, acţiunea trebuie să devină şi o întreprindere economică, fără a-şi pierde dimensiunea valorică. Aşadar, nu Salon, ci Târg de Carte! Şi atunci, în ultima zi a Târgului, nu se vor mai decerna zeci şi zeci (dacă nu – sute!!!) de diplome, pentru a mulţumi toţi participanţii (vai! ştiu despre ce vorbesc – anul trecut ceremonia de premiere a durat PESTE 3 ore; nimeni nu a fost trecut cu vederea, cu 2-3 excepţii notabile, care doar confirmă regula), ci se vor anunţa sec titlurile celor mai vândute cărţi, drept care autorii lor îşi vor ridica nu o diplomă fără acoperire valorică (în valuta naţională), ci chiar procentul cuvenit din vânzări. Mi-e dor de un best-seller naţional, unul pe bune (şi nu „făcut” – prin obligarea liceenilor să cumpere cartea, că-i… temă pentru acasă, practică deloc străină pe meleagurile noastre). Fie şi un Alchimistul, pentru început…

Iar dacă tot am avut parte de un S.I.C., practica internaţională spune că e musai să existe şi un invitat – ţară sau autor – special, cum a fost de pildă literatura romană la Salon du Livre de la Paris, din martie 2013. Or, pe 3 septembrie curent, scriitorul Ion Druţă împlineşte 85 de ani – ce frumos ar fi fost să i se facă această onoare! Căci, vorba preşedintelui USM, A. Suceveanu: „Ion Druţă este o figură tutelară a literaturii din Basarabia, el a fost un fenomen adevărat în anii ‘50-’60. Un fenomen care a schimbat faţa literaturii noastre. Druţă a scris nişte opere de altă factură, care se deosebeau de ceea ce se scria şi se promova în acel context. A plecat de foarte mult timp la Moscova, aşa s-a croit destinul lui. Acolo era libertate, să fi rămas aici, nu cred că ar fi scris ceea ce a scris în Rusia. Da, poziţia lui faţă de anumite probleme sociale l-a eclipsat ca şi om, dar ca scriitor – e fenomenal”. S-a gândit cineva să-l invite? Să-i facă un stand special? Şi, de ce nu – desfăşurarea Salonului Internaţional de Carte, ediţia a XXII-a, sub înaltul patronat al unuia dintre cei mai importanţi prozatori români din Basarabia în viaţă, Ion Druţă?!

Emilian GALAICU-PĂUN (n. 1964 în satul Unchiteşti, Floreşti, din Republica Moldova).

Redactor-şef al Editurii Cartier; din 2005, autor-prezentator al emisiunii Cartea la pachet de la Radio Europa Liberă; redactor pentru Basarabia al revistei „Vatra“ (Târgu Mureş).

Cărţi publicate:

(POEZIE) Lumina proprie, 1986; Abece-Dor, 1989; Levitaţii deasupra hăului, 1991; Cel bătut îl duce pe Cel nebătut, 1994; Yin Time, 1999 (trad. germană de Hellmut Seiler, Pop-Verlag, 2007); Gestuar, 2002; Yin Time (neantologie), 2004; Arme grăitoare, 2009; A-Z.best, antologie, 2012; Arme grăitoare, ediţie ne varietur, 2015; A(II)Rh+eu / Apa.3D, 2019;

(ROMAN) Gesturi (Trilogia nimicului), 1996; Ţesut viu. 10 x 10, 2011 (trad. engleză de Alistair Ian Blyth, Living Tissue. 10 x 10, Dalkey Archive Press, SUA, 2019);

(ESEU) Poezia de după poezie, 1999; Cărţile pe care le-am citit, cărţile care m-au scris, 2020;

(TRADUCERI) Jean-Michel Gaillard, Anthony Rowley, Istoria continentului european, 2001; Robert Muchembled, Oistorie a diavolului, 2002;Mario Turchetti, Tirania şi tiranicidul, 2003; Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu occidental, 2004; Michel Pastoureau, Albastru. Istoria unei culori, 2006; Michel Pastoureau, Ursul. Istoria unui rege decăzut, 2007; Roland Barthes, Jurnal de doliu, 2009; Edward Lear, Scrippius Pip, 2011; Michel Pastoureau, Negru. Istoria unei culori, 2012.

Prezent în numeroase antologii din ţară şi din străinătate.

Opiniile autorului nu reflectă, neapărat, poziția Europei Libere.

XS
SM
MD
LG