Linkuri accesibilitate

În actualitate: nevoia unei educații sanitare adecvate a populației


Prof. univ. Valentin Friptu

Prof. univ. Valentin Friptu

Valentin Friptu: „Există peste 300 de localităţi unde nu este un asistent medical, măcar să acorde o asistenţă cât de mică în caz de ceva.”



Mai de jumătate din femeile care au născut în 2012 sufereau de diverse maladii, iar această realitate are tendinţa de a se înrăutăţi. Este una dintre situaţiile în care statisticile lasă impresia că ţipă şi provoacă îngrijorare, dacă nu chiar spaimă. Ce explicaţii are realitatea din spatele acestor cifre, ce urmări şi ce este de făcut? Un interviu cu profesorul universitar dr. Valentin Friptu, şeful catedrei de Obstetrică şi Ginecologie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”.

Europa Liberă: Bună dimineaţa. Aşadar, statistici invocate de colegii noştri jurnalişti de la postalul e-sanatate.md arată că din cele peste 31600 de mămici aflate în 2012 sub supravegherea medicului mai mult de 60%, adică 24.600, sufereau de diferite maladii şi această cifră a crescut considerabil faţă de anul precedent. Maladii cu pericol semnificativ pentru făt, adică cu efecte alarmante în perioada prenatală. Pentru mine, dle profesor, ca şi pentru oricare cetăţean neştiutor în ale medicinii, asemenea cifre par să reflecte o situaţie extrem de gravă. Spuneţi-ne Dumneavoastră, însă, dacă această realitate trebuie să stârnească îngrijorarea şi trebuie văzută ca ieşită din comun.

Valentin Friptu:
„Da, bineînţeles, patologia extra-genitală are tendinţa de creştere şi în ultima vreme se manifestă mai rapid această tendinţa, dar nu tot timpul poate reflectă şi realitatea. Cele mai frecvente patologii extra-genitale sunt anemiile gravidelor care se răsfrâng nu numai asupra sănătăţii mamei, dar şi asupra sănătăţii copilului.

Ca şi în toată lumea cresc maladiile cardio-vasculare. Se schimbă caracterul maladiilor, deoarece cândva unele maladii sau patologii extra-genitale făceau ca sarcina să fie contraindicată. Astăzi însă noi ne permitem uneori chiar să ducem sarcina chiar şi la o maladie care făceau contraindicată sarcina cândva: operaţii pe cord, unicul rinichi şi alte patologii. Totuşi, eu aş vrea să menţionez că influenţează foarte mult asupra sănătăţii populaţiei şi a femeilor însărcinate starea socio-economică care este acum în ţară. Majoritatea femeilor sunt supuse astăzi migraţiei forţate, pentru a-şi acumula surse de existenţă ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Aţi fost citat într-un articol spunând că numărul deceselor antenatale, urmare a infecţiilor neasociate sarcinii, este în creştere. Ce trebuie să înţelegem, de fapt, că se moare mai mult la naştere, înainte de naştere, că vorbim de prunci, despre ce este vorba de fapt?

Valentin Friptu:
„În perioada când începusem eu a lucra probabil era altă situaţie. Avem trei categorii de decese a copiilor: până la naştere, în timpul naşterii şi după naştere. Toate practic ocupau câte o treime din fiecare. În ultima vreme s-a schimbat această structură: în structura mortalităţii infantile, sau aşa numită mortalitatea pre-natală, constituie 50% până la naştere. Deci, mor copii până a apărea procesul de naştere. Şi acesta este un factor îngrijorător care ne pune în gardă pe toţi: de ce se întâmplă această situaţie? Fiindcă înainte nu era această structură, iar astăzi se întâmplă.

Şi probabil că asta este sănătatea mamei în general. Prezenţa diferitor infecţii, prezenţa factorilor nocivi care sunt astăzi mai mulţi, prezenţa stressului permanent şi situaţia socio-economică care este astăzi în ţară. Multe mămici nu au suficiente alimente pentru alimentarea şi creşterea unui prunc.”

Europa Liberă: Şi multe mămici pleacă la muncă peste hotare, acolo nu au timp probabil să beneficieze de asistenţă medicală. Cum a afectat anume migraţia acest proces?

Valentin Friptu:
„Este o diferenţă foarte mare între mămicile care pleacă în Europa şi cele care pleacă în Rusia. Cele care pleacă în Rusia. Cele care pleacă în Rusia niciodată nu au mai venit să mai treacă un control profilactic măcar. Noi, medicii, chiar suntem nedeprinşi cu această situaţie. Şi dimpotrivă, vine mămica din Italia, fiindcă ea ştie că aici este mai ieftin, vine şi spune: eu vreau să trec un control profilactic. Noi o întrebăm: „ce vă deranjează?” Ea spune: „nimic nu mă deranjează.” „ Păi atunci de ce aţi venit?”

În Europa toţi trec câte un control profilactic anual. Şi această cultură sanitară trebuie educată şi în populaţia noastră. Pe mine mă bucură că oamenii văd cum ar trebuim să fie atitudinea lor faţă de sănătate. Fiindcă aşa a fost să fie: statul trebuie să-şi bată capul de sănătatea noastră. Dar mai trebuie şi o educaţie sanitară adecvată în populaţie ca să avem rezultate pozitive, bune.”

Europa Liberă: Se vorbeşte deseori în acest context despre neglijenţa viitoarelor mame, despre lipsa unei culturi elementare de autoîngrijire a gravidelor. Cât de proastă este din acest punct de vedere situaţia comparativ cu perioadele anterioare, pentru că există o superstiţie că pe vremuri lucrurile stăteau mult mai bine, chiar dacă lumea era mai săracă?

Valentin Friptu:
„Sistemul de ocrotire a sănătăţii care a fost şi bun la sovietici - sistemul Semaşko a fost un sistem perfect şi toţi l-au apreciat în toată lumea. Va să zică trebuie de efectuat controale profilactice şi înainte era obligatorii; medicii, asistentele medicale, umblau la domiciliu şi chemau gravidele la evidenţă.

Dar astăzi, spre regret, dacă în unele sate nu există chiar o asistentă medicală care să facă o injecţie. Există peste 300 de localităţi unde nu este un asistent medical, măcar să acorde o asistenţă cât de mică în caz de ceva. Şi anume din această situaţie avem ceea ce am întâlnit astăzi: atitudinea populaţiei este aş spune neglijentă. Pe ultimul plan este sănătatea. Pe primul plan este existenţa: banii, acumularea capitalului ş.a.m.d. Şi în ultimul plan sănătatea.

Noi spunem tot timpul: sănătatea poate deveni o realitate numai în situaţia în care toate elementele triadei care există astăzi: sistem normal de ocrotire a sănătăţii, profesionalism medical şi educaţia sanitară a populaţiei când există în ţară, atunci putem vorbi despre sănătate ca despre o realitate.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, dle profesor, am văzut situaţii, şi foarte frecvente ar trebui să spun, când de exemplu se dădea prioritate unui covor sau unei mobile faţă de un elementar control de sănătate şi, de exemplu, nimeni nu-şi bate capul de grupuri sanitare care ar fi mai mult decât benefice pentru fetiţe, pentru copii la ţară. Cum îndreptăm această situaţie, această mentalitate a omului?

Valentin Friptu:
„Chiar mă mir şi eu. Întâlnindu-mă recent cu nişte colegi care sunt peste hotare, zic: „eu nu pot înţelege cum toată viaţa noi făceam acel tualet în fundul grădinii, unde trebuie să fie şi iarna, unde trebuie să fie frig. Asta în timp ce este o posibilitate de a face un grup sanitar în casă, să ai şi apă, să ai căldură, să ai tot?” Dar toate sunt dependente de situaţia socio-economică care există în familie şi în ţară. Ce să-i faci?”

Europa Liberă: Revenind la subiectul iniţial, dle Friptu, e limpede că, dacă mama nu este sănătoasă, nici pruncul va fi chiar sănătos tun. În ce mod suferă în acest sens, de cele mai multe ori, copiii?

Valentin Friptu:
„Nu numai patologia extra-genitală a crescut, dar a crescut şi morbiditatea în maternităţi, între nou-născuţi. De aceea totul este echivalent: o mamă bolnavă nu poate naşte tot timpul un copil sănătos. O mamă bolnavă naşte un prunc cu diferite patologii sau afecţiuni. Au crescut şi malformaţiile printre copii care se nasc astăzi. Au crescut maladiile infecţioase care sunt între nou-născuţi. Pe primul plan sunt totuşi maladiile infecţioase, deoarece patologiile cronice infecţioase la mame pot provoca diferite infecţii şi la copii, care deja se nasc cu infecţii bine prognozate de la bun început.

Dar aş mai vrea să menţionez un lucru foarte important. Nu ştiu cum voi fi înţeles de toţi, dar maladiile extra-genitale au crescut şi din alt punct de vedere. Astăzi compania de asigurări plăteşte sau finanţează naşterea după criteriile cum a decurs sarcina sau cum este mama. Şi după anumiţi coeficienţi, cu cât coeficientul este mai mic, cu atât finanţarea este mai mică. De aceea, în unele cazuri, poate se mai adaugă suplimentar câte un diagnostic extra-genital, ca spitalele să primească cât mai mulţi bani, să poată exista şi ele. Şi aceasta tot a dus într-o oarecare măsură la o creştere a statisticii maladiilor extra-genitale.”

Europa Liberă: Deci, Dvs. sugeraţi că s-ar jongla cu cifrele într-un fel în acest sens şi cifrele nu ar reflecta chiar sută la sută realitatea?

Valentin Friptu:
„Bineînţeles.”

Europa Liberă: Se poate schimba ceva în sensul acesta, ca să avem totuşi un tablou realist în faţă?

Valentin Friptu:
„Vedeţi că cei care sunt cu bani vor cât mai puţin să cheltuiască, iar cei care sunt fără bani se străduiesc să amăgească cumva statul ca să primească mai mulţi bani. Eu deseori spun: ne amăgim noi pe noi înşine. Că nu primim banii din alt stat, ci banii noştri. Înainte naşterea era plătită cu 2500 de lei. Astăzi este după coeficient: cu cât coeficientul este mai mic, cu atât mai puţin primeşte spitalul. Nu ştiu. Noi luăm sisteme, programe din alte ţări, care poate sunt ţări bogate, care au poate alte modalităţi de finanţare, dar asta este situaţia la noi în ţară.”

Europa Liberă: Este foarte naiv dacă întreb de ce până acum sistemul de învăţământ te învaţă, de pildă, să scrii compuneri patetice, dar nu şi lucruri elementare de care trebuie să aibă grijă o fiinţă înainte de a da viaţă alteia?

Valentin Friptu:
„Aveţi perfectă dreptate. Şi încercăm şi noi să facem aceasta. Să schimbăm şi învăţământul, chiar şi învăţământul universitar. Se introduc noi discipline în educaţie. Eu chiar ieri discutam cu colegii mei că ar fi foarte bine să avem nişte lecţii de psihologie, pentru că astăzi toată populaţia este în stres. Şi astăzi este o raritate să întâlneşti un om care s-ar bucura de succesele tale. De cele mai deseori numai te-ar invidia şi s-ar gândi cum să-ţi facă un rău, ca să nu faci bine. Deci, trebuie de schimbat şi aici mentalitatea.”
XS
SM
MD
LG