Linkuri accesibilitate

Granturi pentru a propulsa Moldova spre un viitor mai bun


Victor Koroli în studioul Europei Libere la Chișinău

Victor Koroli în studioul Europei Libere la Chișinău

Victor Koroli: „o sută de zile de instruire: dezvoltarea afacerii, dezvoltarea antreprenoriatului, contabilitate, resurse umane; noi nu am oferit bani, ci echipamente şi utilaje”.



Cu suportul organizaţiei internaţionale „Hilfswerk” Austria, şapte moldoveni care au muncit mai mulţi ani în afara ţării au reuşit, inclusiv cu banii puşi de o parte, să deschidă o afacere în Republica Moldova. Alte câteva sute de moldoveni au fost instruiţi cum să gestioneze o afacere. Mai multe despre rezultatele programului „Remitenţele dezvoltă comunităţile din Moldova”, aflăm de la Victor Koroli, manager de proiect în cadrul organizaţiei Hilfswerk Austria în Republica Moldova.

Victor Koroli: „Scopul primordial al acestui proiect a fost de a arăta un model prin care se pot investi în mod eficient remitenţele în Republica Moldova. Cunoaştem că avem în jur de un milion de oameni care sunt plecaţi peste hotare, iar anual ei trimit în Republica Moldova sub forma de remitenţe un miliard jumătate de dolari. Din aceşti bani, doar 7% sunt investiţi efectiv în dezvoltarea afacerilor, ceilalţi sunt orientaţi pentru plata unor datorii, pentru construcţia gardurilor, caselor, procurare de maşini, etc.

Noi considerăm că acest procent, de 7%, în mod normal ar trebui să fie investit în dezvoltarea afacerilor, fiindcă acest lucru va permite un salt calitativ în dezvoltarea comunităţilor din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar cum motivaţi oamenii să lase un lucru, poate, mai bine plătit în străinătate şi să revină acasă?

Victor Koroli:
„În cadrul acestui proiect noi am avut şapte granturi pe care le-am oferit beneficiarilor. Sunt de la 10 la 15 mii de euro, avem şapte beneficiari, suntem ca o familie. Toţi sunt foarte diferiţi: de la investiţie în apicultură, investiţii în creşterea iepurilor, morărit, echipament, utilaj pentru verificarea cablurilor de tensiune înaltă, staţie pentru reparaţia tehnicii agricole, utilaj pentru producerea fierului forjat.

Avem un tânăr de 19 ani care a muncit în Rusia, a cumpărat butaşi de coacăză şi de joştă în România şi are jumătate de ha de pământ pe care îl prelucrează. Spuneam că suntem ca o familie fiindcă discutând cu fiecare în parte şi apropiindu-ne de ei, fiecare îşi povesteşte istoria. Efim Curchi de la Mitoc, Orhei, este şofer de curse lungi, a făcut curse şi la Nahodka şi la Lisabona, a văzut foarte multe drumuri şi în final zice: „Sunt un om împlinit, dar vreau să fac ceva pentru familie şi pentru comunitatea în care eu m-am născut. Respectiv, a achiziţionat teren şi a organizat un atelier pentru reparaţia tehnicii agricole.

Este o chestie absolut fenomenală pe care nu am mai întâlnit-o în Republica Moldova şi îmi pare bine că această iniţiativă vine din partea businessului în parteneriat cu organizaţiile non-guvernamentale, deci vor să dezvolte o parcare socială, să spun aşa, care ar include şi un teren de joc pentru copii şi o piaţă agricolă unde comunitatea poate să îşi vândă direct produsele, inclusiv amenajarea unui veceu public pentru persoane cu dizabilităţi.

Este, de fapt, un model pe care oamenii l-au văzut peste hotare şi vor să îl aducă acasă. Regret că autorităţile care ar trebui să facă acest lucru, nu îl fac, nu îl văd, se află în zona lor oarbă sau se află în zona lor de confort.”

Europa Liberă: Dle Koroli, Dvs pe lângă faptul că le-aţi oferit granturi acestor tineri care acceptă să revină acasă, le oferiţi şi instruire?

Victor Koroli:
„În cele patru raioane pilot în care se dezvoltă proiectul: Orhei, Teleneşti, Şoldăneşti şi Rezina, au fost organizate o sută de zile de instruire: dezvoltarea afacerii, dezvoltarea antreprenoriatului, contabilitate, resurse umane. Trebuie să spunem că noi nu am oferit bani, noi am oferit echipamente şi utilaje. Aceste echipamente au fost aduse în majoritatea peste hotare.”

Europa Liberă: O precizare vreau să fac: în aceste o sută de zile cât aţi oferit instruire, de ea au beneficiat doar cei şapte finalişti sau, de fapt, au fost instruiţi mai mulţi moldoveni?

Victor Koroli:
„Mult mai mulţi cetăţeni. Au fost instruiţi antreprenori, tineri antreprenori, persoane care îşi doresc să iniţieze o afacere şi în acelaşi timp am instruit un important număr de elevi, fiindcă la o analiză a lucrurilor am văzut foarte clar că elevii sunt în proporţie de 90 – 95 la sută în zona de risc, în zona de pericol. Ei doresc să emigreze din Republica Moldova. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu tinerii care termină facultatea. Ceea ce nu este corect, fiindcă se face o investiţie în instruirea acestor tineri şi noi ne aşteptăm peste o anumită perioadă ca aceşti tineri să dea un randament ţării care i-a crescut. În realitate avem o altă situaţie în care aceşti cetăţeni sunt pregătiţi pentru economiile altor state.”

Europa Liberă: Atunci când instruiţi moldovenii să pună pe picioare o afacere, îi învăţaţi cum să facă faţă şi birocraţiei, controalelor nejustificate?

Victor Koroli:
„Încercăm să arătăm acele modalităţi, în primul rând utilizând tehnologiile informaţionale pentru a reduce contactul cu birocratul. Dacă ai posibilitatea să expediezi un document sau să îl primeşti în format electronic, atunci preferă
În contextul dat este bine să ne unim eforturile cu toţii: societatea civilă, diaspora, mass-media, toţi cei interesaţi de a propulsa Moldova spre un viitor mai bun, ca să punem presiune pe guvernare, să modificăm regulile jocului ...
această cale, fiindcă îmi aduc aminte acum de un beneficiar care are, probabil, şapte sau opt tipuri de autorizaţii, unele care probabil nu au nicio legătură cu tipul de afacere pe care el o dezvoltă, dar care sunt cerute.

Adică, în contextul dat probabil este bine să ne unim eforturile cu toţii: societatea civilă, diaspora, mass-media, toţi cei interesaţi de a propulsa Moldova spre un viitor mai bun, ca să punem presiune pe guvernare, să modificăm regulile jocului.

Deci, dacă regulile jocului devin un obstacol în calea dezvoltării, atunci aceste reguli trebuie schimbate şi ele trebuie schimbate ori de cîte ori este necesar, pentru ca guvernarea să înţeleagă şi să conştientizeze că actul de guvernare nu este un scop în sine, actul de guvernare trebuie să fie orientat spre satisfacerea necesităţilor cetăţeanului.”

Europa Liberă: Dar care sunt provocările pe care le întâmpină moldovenii care vin acasă şi vor aici să iniţieze o afacere?

Victor Koroli:
„Pe de o parte, aceşti cetăţeni au lipsit o perioadă de timp, nu mai sunt conectaţi foarte bine la această realitate. Pe de altă parte, mentalitatea lor deja este una transformată. Sunt oameni care sunt mai responsabili, sunt oameni care îşi preţuiesc timpul, care îşi preţuiesc banul şi, respectiv, revenind în Republica Moldova, vor să construiască anume un astfel de model pe care ei l-au văzut în Occident. În contextul dat am creat în cadrul proiectului nostru o hartă digitală, care poate fi găsite pe site-ul www.migranti.md - pe care am plasat reprezentanţele, misiunile diplomatice ale Republicii Moldova peste hotare, dar şi peste 140 de asociaţii ale moldovenilor din Statele Unite şi până în China, adică am colectat această informaţie din surse deschise şi această hartă este un instrument multi dimensional.

În primul rând, probabil pentru cei care se află peste hotare şi au o anumită problemă. Deschizând o astfel de hartă foarte simplu poate să se orienteze unde se află misiunea diplomatică, o asociaţie, pentru a apela pentru un ajutor sau pentru o altă situaţie.

Pe de altă parte, trebuie gândite mecanisme şi instrumente pentru transfer de idei care sunt peste hotare, pe care le au deja aceşti migranţi, pentru a contribui la dezvoltarea Republicii Moldova. Suntem o ţară mică, avem conexiune la internet foarte bună, comunicarea este una la nivel personal, la nivel de familie, avem o comunicare migrant-familie foarte bună, deci ceea ce trebuie să facem în continuare cu toţii este să utilizăm tehnologiile informaţionale în scopuri profesionale şi atunci lucrurile se vor schimba în bine.”

Europa Liberă: Din punctul Dvs de vedere autorităţile reuşesc să valorifice la justa valoare cunoştinţele şi potenţialul pe care îl au migranţii sau moldovenii care vor să vină acasă?

Victor Koroli:
„Cred că nu suficient de mult. Aş încerca să mă gândesc la o proporţie şi dacă aş spune 10-15 % din ceea ce valorifică, probabil, aş fi foarte optimist. Adică, sunt conştient de faptul că sunt mult mai multe posibilităţi pentru a valorifica această experienţă care o are diaspora. Problema este foarte complexă şi ea trebuie discutată foarte sincer, fiindcă dacă o problemă există ea trebuie discutată, dacă problema este muşamalizată, este ascunsă sub preş, ea nu aduce beneficii nimănui.”
XS
SM
MD
LG