Linkuri accesibilitate

Eugen Carpov: „o întâlnire de lucru în cadrul căreia să stabilim priorităţile pentru perioada imediat următoare”.



Înainte de o nouă întrevedere planificată mâine la Chișinău cu negociatoarea transnistreană, Nina Ștanski, vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Eugen Carpov i-a vorbit Valentinei Ursu despre agenda întrevederii.

Eugen Carpov: „Vrem să avem o întâlnire de lucru în cadrul căreia să stabilim priorităţile pentru perioada imediat următoare. Din elementele pe care le vom aborda este, în primul rând, realizarea iniţiativei preşedinţiei în exerciţiu a OSCE, mă refer la Ucraina, la ministrul de Externe, Kojara, de organizare a unei întâlniri între primul ministru al Republicii Moldova, Iurie Leancă, şi liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk. Evident că trebuie să vedem care sunt perioadele posibile şi agenda discuţiilor, subiectele pe care le vor aborda cei doi.”

Europa Liberă: Dar e cunoscută perioada când ar putea să se întâlnească domnul Leancă cu liderul tiraspolean?

Eugen Carpov: „Perioada oportună este luna septembrie, cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Pentru că orice dialog dintre reprezentanţii Chişinăului şi Tiraspolului este un element pozitiv care poate ajuta procesul de negocieri, procesul de reglementare. Şi, având în vedere că domnii Iurie Leancă şi Evgheni Şevciuk nu s-au întâlnit în capacitatea lor de reprezentanţi ai Chişinăului şi Tiraspolului, este evident că o întâlnire este necesară.”

Europa Liberă: Ce ar putea să discute prioritar, din problemele care există astăzi în relaţia Chişinău-Tiraspol?

Eugen Carpov: „Şi problemele care ţin de aspectele comercial-economice, activitatea agenţilor economici de pe ambele maluri ale râului Nistru, probleme de infrastructură-transport, care sunt actuale, probleme ce ţin de situaţia din Zona de Securitate, pentru că se aud tot mai multe comentarii ale diverşilor analişti sau experţi care prezic anumite evoluţii nu tocmai pozitive. Şi, pentru a preîntâmpina inclusiv discuţiile la acest subiect, este foarte bine să avem informaţii din prima sursă şi aceste informaţii ar putea veni anume de la domnii Leancă şi Şevciuk.”

Europa Liberă: Cu doamna Ştanski mâine ce mai discutaţi, în afară de o eventuală întâlnire pe care trebuie să o aibă domnul Leancă cu liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk?

Eugen Carpov: „Noi am propus să avem şi o discuţie referitor la perspectivele pentru următoarea rundă de negocieri în formatul „5+2”, care va avea loc în oraşul Bruxelles pe data de 3 octombrie. Agenda acestor reuniuni este pregătită de preşedinţia în exerciţiu, în baza propunerilor Chişinăului şi Tiraspolului. Ar fi bine ca să avem nişte idei pregătite din timp astfel încât discuţiile din cadrul rundei să aibă un caracter pragmatic şi mai constructiv, să atingem anumite înţelegeri pentru ca să ne mişcăm înainte.”

Europa Liberă: Aţi găsit cumva compromis pe marginea inaugurării punctelor migraţioniste?

Eugen Carpov: „Nu este un subiect de discuţii pentru agenda Chişinău-Tiraspol decât cu caracter informativ. De fiecare dată, Chişinăul a prezentat toate răspunsurile necesare celor interesaţi, în primul rând, statelor vecine, Ucraina, Rusia, dar şi reprezentanţilor de la Tiraspol, în partea care ţine de locuitorii din regiune care deţin paşapoarte străine.

Acum guvernul de la Chişinău definitivează procedura, mecanismul va fi pus în funcţie când atât partea tehnică, cât şi procedura efectuării controlului migraţional vor fi definitivate. Şi doar pot să reiterez: acest mecanism are ca scop evidenţa cetăţenilor străini care vin în Republica Moldova din afara teritoriului statului nostru, adică inclusiv din afara regiunii transnistrene, de pe teritoriul ucrainean sau al altor state mai îndepărtate. Mecanismul nu se va referi la cetăţenii locuitori din regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Domnule Carpov, această declaraţie de ultimă oră pe care o făcea liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, precum că, într-un an și jumate, Transnistria ar putea fi recunoscută ca stat împiedică procesului de negocieri?

Eugen Carpov: „Cu siguranţă, nu ajută. Evident că împiedică. Sunt nişte declaraţii cu scopuri politice tendenţioase, tot mai multe voci acum se activizează, probabil, în contextul unor evoluţii care ţin de un context geopolitic european, inclusiv de intenţiile Republicii Moldova şi ale Ucrainei de a trece la un nivel nou în cooperarea cu Uniunea Europeană, deci, parafarea, semnarea acordurilor de asociere şi părţilor componente de liber schimb între teritoriile respective şi Uniunea Europeană, piaţa Uniunii Europene. În continuare, evident că avansăm pe calea liberalizării regimului de vize.

Probabil există forţe, în special, din afara Republicii Moldova care nu sunt fericite pentru asemenea evoluţii. Şi atunci apar declaraţii care încearcă să creeze obstacole pe calea integrării europene. Dar aş spune că acest tip de declaraţii sunt total irealiste, nu au nimic în comun cu situaţia de facto. Noi ne axăm pe poziţiile oficiale pe care le declară toţi actorii internaţionali, fie organizaţii internaţionale, fie state care participă, în special, la procesul de negocieri în formatul „5+2”. Şi aici aş face referinţă la ultima declaraţie a Consiliului Miniştrilor de Externe al OSCE care a avut loc în decembrie, în oraşul Dublin, Irlanda, pe atunci preşedinta în exerciţiu a OSCE, unde toate statele OSCE au reiterat caracterul suveran şi teritorial integru al Republicii Moldova şi necesitatea soluţionării conflictului transnistrean, prin elaborarea unui statut juridic special al regiunii ca parte componentă a Republicii Moldova. Alte poziţii oficiale nu au fost exprimate şi evident că nu pot fi nici discutate, nici comentate.

Europa Liberă: Dar aceasta e şi nedumerirea: din moment ce liderii de la Tiraspol insistă pe o eventuală recunoaştere a aşa-zisei „rmn”, nu reuşiţi să includeţi în formatul de negocieri „5+2” problemele ce ţin de Coşul III, coşul politic.

Eugen Carpov: „Evident, exact aici aţi atins aspecte ce ţin de obstacolele create de acest tip de declaraţii. Eu consider că asemenea lucruri trebuie descurajate inclusiv de partenerii noştri internaţionali şi discuţiile să fie trecute într-o albie constructivă. Atunci, cu siguranţă, vom avea un progres care va aduce beneficii directe populaţiei din stânga Nistrului, din dreapta Nistrului care îşi doreşte un singur lucru: să fie reglementat conflictul şi viaţa omului simplu să devină una mai bună, mai calitativă, mai asigurată, ca să avem perspective previzibile de dezvoltare.”

Europa Liberă: Faptul că Tiraspolul sărbătoreşte aşa-zisa „aniversare” de la proclamarea independenţei „rmn” vă face să fiţi încrezători că problema transnistreană mai are şanse să fie rezolvată?

Eugen Carpov: „Eu nu pot să nu fiu încrezător pentru că, de fapt, sunt responsabil de procesul negocierilor pentru reglementarea conflictului. Eu cred că, atunci când va exista voinţă politică, în primul rând, din partea tuturor actorilor internaţionali şi acţiunile acestora vor fi coordonate într-o singură direcţie, atunci reglementarea conflictului va fi mult mai apropiată.”

Europa Liberă: Să înţelegem că nu toţi actorii au această voinţă politică?

Eugen Carpov: „Da, nu toţi actorii o manifestă în măsura în care această poziţie să fie clară, explicită şi să contribuie la procesul de negocieri.”

Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că ar fi şi Federaţia Rusă?

Eugen Carpov: „Eu las să se înţeleagă că există poziţii diferite care nu de fiecare dată coincid între actorii implicaţi în formatul „5+2”. Eu aş fi foarte fericit dacă actorii internaţionali ai acestui format s-ar reuni şi ar mai discuta între ei cum ar fi mai bine de sprijinit procesul de negocieri şi, urmare a acestor discuţii, să vină cu nişte iniţiative coordonate. Şi atunci Chişinăul şi Tiraspolul, cu siguranţă, vor găsi mai uşor limbă comună.”

Europa Liberă: Între timp, Moscova a confirmat că va continua să ofere asistenţă financiară pentru a îmbunătăţi viaţa socială din stânga Nistrului. Şi prezenţa domnului Rogozin în stânga Nistrului înseamnă şi participarea la darea în folosinţă a unui obiect de menire socială.

Eugen Carpov: „Federaţia Rusă numeşte acest proces acordare de asistenţă umanitară populaţiei din regiune. Şi ea se manifestă atât prin ajutoare sub formă de unităţi de transport pentru instituţii medicale, sume financiare pentru obiective de menire socială, plata unor adaosuri la pensiile tuturor locuitorilor din regiunea respectivă. Evident că este un volum de asistenţă care contează pentru cetăţenii de acolo. Şi astfel viaţa dânşilor poate este puţin mai uşoară.

Dar ar fi mai eficient dacă ajutorul care se acordă atât populaţiei din stânga Nistrului, cât şi din dreapta Nistrului ar fi coordonat, inclusiv cu autorităţile de la Chişinău. Noi nu am fi niciodată împotriva asistenţei umanitare pentru populaţia din stânga Nistrului, pentru că sunt cetăţenii de care trebuie să avem grijă, dar o repartizare echitabilă, eficientă, inclusiv cu ajutorul altor donatori care sunt gata să ajute, ar fi utilă.”

Europa Liberă: Pentru că, pe de altă parte, se respinge de către autorităţile locale din stânga Nistrului ajutorul care vine din partea Uniunii Europene.

Eugen Carpov: „Vedeţi că şi aici ar fi bine să existe o comunicare între Uniunea Europeană şi donatorii din partea Uniunii Europene şi cei din Federaţia Rusă pentru ca să găsească un numitor comun.”

Europa Liberă: Ce aşteptări aveţi de la vizita vicepremierului rus responsabil de tematica transnistreană? Veţi avea o întrevedere cu el?

Eugen Carpov: „Agenda declarată a părţii ruse despre vizita domnului Rogozin se axează pe întâlnirea la nivelul copreşedinţilor Comisiei interguvernamentale pentru cooperare comercial-economică. În acest sens, a fost solicitată o întrevedere cu domnul Lazăr, copreşedintele acestei Comisii. Deocamdată discuţii la nivelul meu nu sunt prevăzute.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG