Linkuri accesibilitate

„Dmitri Rogozin este o persoană care simbolizează atitudinea Federaţiei Ruse faţă de R. Moldova”


Dmitri Rogozin la Chișinău

Dmitri Rogozin la Chișinău

Oazu Nantoi: „R. Moldova a devenit o piesă de schimb în jocurile geopolitice”.



Europa Liberă: Autorităţile moldovene anunţă despre această vizită pe care urmează să o întreprindă în Republica Moldova vicepremierul rus, Dmitri Rogozin. De ce a înteţit aceste vizite domnul Rogozin în Republica Moldova?

Oazu Nantoi în studioul Europei Libere, la Chișinău

Oazu Nantoi în studioul Europei Libere, la Chișinău

Oazu Nantoi: „Să începem de la origini. Cândva existase comisia integruvernamentală moldo-rusă, care se întitula Lazăr-Fursenko. La 21 martie 2012, preşedintele Federaţiei Ruse de pe atunci, Dmitri Medvedev, l-a desemnat pe Dmitri Rogozin, vicepreşedintele guvernului rus, în calitate de reprezentant special al preşedintelui Rusiei pentru Transnistria.

Transnistria nu există ca o noţiune juridică. Transnistria este o chestiune pur speculativă. Dar, totodată, aceasta înseamnă că preşedintele rus şi-a desemnat reprezentantul pentru o parte din teritoriul ocupat de Federaţia Rusă, o parte din teritoriul Republicii Moldova. Şi domnul Dmitri Rogozin este o persoană care simbolizează această atitudine a Federaţiei Ruse faţă de Republica Moldova.

Să nu uităm că, la 17 mai 2012, domnul Rogozin, fiind la Tiraspol, a promis reînzestrarea pacificatorilor ruşi sau a aşa-zişilor pacificatori, dacă ţinem cont de soarta nefericită a cetăţeanului moldovean Vadim Pisari, cu armament nou, cu unităţi de transport noi, ceea ce s-a şi întâmplat. Să nu uităm că reprezentantul Federaţiei Ruse, generalul Evnevici, în repetate rânduri, a insistat pentru ca Federaţia Rusă să utilizeze, necontrolat de către Chişinău, aerodromul militar de la Tiraspol.

Ceea ce înseamnă că, odată cu venirea la guvernare, în Chişinău, a unei guvernări proeuropene, cu toate deficienţele cursului nostru proeuropean, odată cu revenirea la Kremlin a domnului Vladimir Putin, revenirea oficială, Republica Moldova a devenit o piesă de schimb în jocurile geopolitice şi respectiv Federaţia Rusă, în mod direct, şi-a intensificat eforturile de anexare a unei părţi din teritoriul suveran al Republicii Moldova.

Şi domnul Rogozin este responsabil pentru promovarea acestei politici. Faptul că domnul Rogozin, înainte de a pleca la Tiraspol, se întâlneşte cu cineva, nu contează cum îi spune acestui cineva, domnul Lazăr sau cineva de la Chişinău, vorbeşte doar despre aceea că deocamdată, cel puţin, guvernarea noastră se simte în defensivă şi nu îndrăzneşte să se opună acestor politici.”

Europa Liberă: În ce ar consta acest curaj din partea autorităţilor Republicii Moldova, când e vorba despre relaţia moldo-rusă?

Oazu Nantoi: „Eu nu sunt procurorul general şi nici centrul de combatere a corupţiei, dar consider că o parte din lipsa de coerenţă în comportamentul guvernărilor de la Chişinău se datorează complicităţii în nişte scheme obscure de obţinere a veniturilor ilicite în sectorul energetic. Ceea ce se întâmplă în relaţiile dintre Republica Moldova şi Rusia în domeniul energetic, nu vreau să spun SA Moldovagaz şi Gazprom, dat fiind faptul că Gazprom-ul formal deţine circa 65% din acţiunile SA Moldovagaz, e o companie-fiică. Deci nu poate fi explicată prin incompetenţă sau prin nu ştiu ce. Sunt nişte scheme obscure.”

Europa Liberă: Cine beneficiază de aceste scheme obscure?

Oazu Nantoi: „Repet, eu nu sunt procurorul general şi nu sunt centrul de combatere a corupţiei.”

Europa Liberă: Dar constataţi o stare de lucruri.

Oazu Nantoi: „Atâta timp cât rămâne neîndeplinită plenar hotărârea guvernului din octombrie 1998 cu privire la constituirea SA Moldovagaz, care prevedea desfăşurarea unui audit internaţional pentru stabilirea cotelor definite ale acţionarilor în SA Moldovagaz, atâta timp cât diferiţi experţi din societatea civilă, inclusiv în studiile publicate pe site-ul IDIS Viitorul, insistă că cota statului Republica Moldova a fost premeditat redusă, de câteva ori, în această SA Moldovagaz, eu am libertatea de a considera că în domeniul energetic există nişte interese obscure, care, într-o măsură oarecare, explică lipsa de fermitate şi de verticalitate în comportamentul guvernărilor de la Chişinău şi nu numai al celor de după 2009.”

Europa Liberă: Domnule Nantoi, ce subiecte ar trebui totuşi să figureze prioritar pe agenda dintre Chişinău şi Moscova?

Oazu Nantoi: „Statul Republica Moldova nici pe departe nu şi-a folosit toate posibilităţile, în calitate de stat suveran, pentru a-şi consolida poziţiile în cadrul unui dialog corect, dar ferm şi principial, cu Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Care poziţii nu le-ar fi folosit statul Republica Moldova în raport cu Kremlinul?

Oazu Nantoi: „Pe 10-12 iulie 2013, la Tiraspol, s-a aflat un grup de experţi din grupul aceluiaşi Dmitri Rogozin şi, după întrevederea cu aceşti experţi, aşa-zisul „prim-ministru” al Transnistriei, care este cât o jumătate de Chişinău, Piotr Stepanov, care a plecat, între timp, a declarat următoarele: că experţii ruşi şi-au exprimat scepticismul vizavi de posibilitatea atragerii investiţiilor, atâta timp cât nu este reglementată problema proprietăţii.

Deci experţii ruşi sunt conştienţi de faptul că acele privatizări din stânga Nistrului sunt apriori ilegale, însă Parlamentul Republicii Moldova a adoptat două legi vizavi de dreptul de proprietate asupra bunurilor din stânga Nistrului care se bat cap în cap între ele.

Între timp, Agenţia Naţională de Reglementări în domeniul Energiei a Republicii Moldova eliberează licenţă pentru centrala de la Cuciurgan, care apriori ilegal a fost privatizată de Inter RAO EES, centrala energetică din Federaţia Rusă pentru exportul de energie în România. Între timp, a mai apărut şi o companie offshore, Eastern European Energy Ltd., care a fost intermediară între centrala de la Cuciurgan şi piaţa de desfacere în România. Între timp, noi suntem martorii acestor privatizări obscure în stânga Nistrului care sunt acceptate tacit de către guvernările noastre. În situaţia când Republica Moldova nu este în stare să adopte o poziţie clară şi coerentă, în baza normelor de drept internaţional, inclusiv să ne aducem aminte că în 2006 a apărut un raport al baroului de avocaţi de la New York cu privire la aspectele juridice ale conflictelor îngheţate ce se refereau direct la problema conflictului din raioanele de Est.

Atâta timp cât noi nu suntem în stare să adoptăm o poziţie clară şi consecventă, „cineva” are posibilitate să facă bani din această stare obscură, iar Federaţia Rusă are posibilitate să ne ţină în şah, atunci când Republica Moldova încearcă să scape de sub controlul geopolitic al Federaţiei Ruse.”

Europa Liberă: De fapt, ce vrea Rogozin de la Republica Moldova, efectuând această vizită?

Oazu Nantoi: „Vreau să precizez un moment: domnul Rogozin este o nulitate, este un clovn pe lângă curtea domnească a lui Putin. Nu Rogozin vrea. Există poziţia clară şi consecventă a Federaţiei Ruse care se bazează pe lipsa de poziţie clară şi consecventă a guvernărilor de la Chişinău. Când eu spun „guvernări”, nu am în vedere ultimul guvern sau penultimul, eu am în vedere timp de 22 de ani, cât există problema aşa-zisului conflict transnistrean.”

Europa Liberă: Atunci reformulez întrebarea: ce vrea Moscova de la Republica Moldova actualmente?

Oazu Nantoi: „Deci, la 9 mai, acelaşi Dmitri Rogozin a venit la Chişinău şi, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, dansând pe osemintele jertfelor celui de al doilea război mondial, a încercat să facă campanie electorală pentru Vladimir Voronin, din simplul motiv că atunci Republica Moldova se afla în criză politică şi Vladimir Voronin a promis Kremlinului că vor avea loc alegeri anticipate şi el, revenind la putere, va anihila vectorul european al Republicii Moldova. Acest scenariu, spre fericire, cu toate consecinţele inclusiv negative, a eşuat.

Acuma noi avem un guvern şi avem şanse de a ne menţine în albia parteneriatului cu Uniunea Europeană. Mie nu-mi plac termenii de integrare, deoarece aceasta ţine de science fiction. Acuma Federaţia Rusă, pe malul drept, promovează politica a ceea ce se numeşte soft power şi îşi consolidează poziţiile pe malul stâng. În situaţia când regimul din stânga Nistrului degradează într-un mod evident, inclusiv din cauza conflictelor interne, însă noi, cei de la Chişinău, nu vrem să observăm acest lucru şi nu suntem capabili să profităm de acest lucru, Moscova se pregăteşte pentru următoarele alegeri parlamentare, în ideea că partidele proeuropene, aşa cum sunt ele, vor pierde concurenţa şi vor veni la putere partidele politice care vor fi în stare, vor fi capabile să anuleze parteneriatul dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, readucând Republica Moldova în spaţiul geopolitic controlat de Federaţia Rusă.

Sigur că aceste planuri ale Federaţiei Ruse nu sunt sigure, deoarece există factorul ucrainean. Dar oricum, dacă ne referim la ceea ce se întâmplă în limita frontierelor Republicii Moldova, recunoscute de comunitatea internaţională, apoi, pe malul stâng, Federaţia Rusă promovează politica Ciprului de Nord, de anexare a unei părţi a teritoriului Republicii Moldova, iar pe malul drept, profitând de lipsa de coeziune în interiorul guvernărilor noastre, se comportă aşa cum i se permite. Eu nu sunt antirus, ca să fie clar, dar eu sunt promoldovean.”
XS
SM
MD
LG