Linkuri accesibilitate

Dmitri Calac: „Comerţul este un lucru delicat şi fiecare ţară care face comerţ îi percepe pe unii parteneri ca fiind prietenoşi, iar pe alţii neprietenoşi.”


Rusia impune des restricții asupra unor importuri de alimente, aceste interdicţii temporare coincid des cu tensiuni în relaţiile Rusiei cu ţara exportatoare. Republica Moldova a trecut prin această experienţă. Cu toate acestea, există şi efecte colaterale pozitive, crede analistul economic Dmitri Calac, redactor-şef adjunct al publicaţiei Ekonomiceskoe Obozrenie Logos-press, cu care a stat de vorbă Liliana Barbăroşie:

Europa Liberă: Când Rospotrebnadzor din Rusia interzice vreun aliment al altei ţări, motivele sunt mai degrabă politice sau economice totuşi?

Dmitri Calac: Aş spune că în fiecare decizie de acest fel poate exista o componentă politică. Dar, din alt punct de vedere, dacă intrăm pe site-ul Rospotrebnadzor, observăm că măsuri restrictive se iau zilnic de această instituţie - faţă de o anumită companie sau faţă de un anumit produs, faţă de o anumită ţară. În principiu, asta face nu doar Rusia. Ţările de aceea şi au structuri similare Rospotrebnadzor-ului rus: pentru a controla fluxurile comerciale şi a asigura securitatea produselor alimentare importate. Prin urmare, e greu să acuzi Rusia că utilizează restricţii comerciale din motive politice.

Dacă vă amintiţi, în anul 2003 România a limitat importurile moldoveneşti de produse agroalimentare. La fel se discuta atunci foarte activ despre componenta politică. Răspunsul României a fost că sunt cerinţe caracteristice UE, de aceea Moldova trebuie să se înveţe să le respecte. De atunci mare lucru nu s-a întâmplat, dar Moldova nici acum nu poate exporta produse animaliere pe piaţa UE, pentru că nu corespunde standardelor de pe această piaţă.

Dacă ne amintim embargoul rus din 2006 asupra vinului, da, el a avut un efect economic extrem de negativ, dar dacă ne gândim la calitate, acum Moldova are vin mult mai calitativ, controlul calităţii a devenit mult mai riguros – Rusia de fapt a determinat prin acest embargou producătorii noştri să caute pieţe noi, să devină mai concurenţiali şi să-şi perfecţioneze sistemul de control al calităţii, ceea ce e spre binele şi al cetăţenilor, şi al exporturilor.

Europa Liberă: De ce Rusia pare să apeleze totuşi mai des la interdicţii?

Dmitri Calac: Eu nu cred că mai des. Din câte ştiu eu, în SUA de exemplu sistemul de control asupra calităţii produselor alimentare este atât de riguros, încât mulţi îl compară cu un sistem punitiv. Şi acest sistem foarte des emite interdicţii pentru importurile anumitor produse din anumite ţări.

Europa Liberă: Cum se explică în aceste condiţii coincidenţa disensiunilor politice cu cele economice în cazul Rusiei?

Dmitri Calac: Noi ne-am cam obişnuit să pornim de la percepţia că, odată ce avem o relaţie politică complicată cu Rusia, atunci toate de acolo vin. Nu exclud că în anumite situaţii amestec politic există, însă dacă nu l-am lua noi înşine în seamă şi ne-am concentra pe ridicarea calităţii şi intensificarea controlului, eu cred că acest gen de probleme vor dispare.

Europa Liberă: Ucraina are se pare acum probleme în raporturile comerciale cu Rusia: s-a început cu ciocolata, apoi au urmat şi alte produse. Mulţi văd în interdicţiile respective o încercare a Rusiei de a forţa Ucraina să renunţe la asocierea cu UE, în favoarea uniunii Euroasiatice. Ce credeţi că ar putea urma?

Dmitri Calac: În anul 2008 am avut o ocazie unică să discut cu un funcţionar din cadrul Ministerului Economiei al Federaţia Rusă responsabil de relaţiile cu CSI. L-am întrebat despre embargou şi el mi-a explicat în felul următor: comerţul este un lucru delicat şi fiecare ţară care face comerţ îi percepe pe unii parteneri ca pe unii prietenoşi, iar pe alţii dimpotrivă, ca fiind neprietenoşi. În funcţie de asta se construiesc şi relaţiile comerciale. Adică va fi un control mai puţin riguros în cazul unor state prietene şi foarte dur în cazul unor state neprietene. Este o practică firească în comerţul dintre ţări.

Europa Liberă: Chiar credeţi că aşa este?

Dmitri Calac: Sunt sigur de asta. Să luăm o situaţie concretă: Iran şi SUA. Iran este în prezent un inamic politic al SUA, iar SUA în primul rând acţionează prin măsuri economice, limitând comerţul cu această ţară. Pentru a obţine anumite cedări politice. Deci, chiar dacă nu e o practică normală, este firesc ca comerţul să fie utilizat ca instrument pentru promovarea unor interese politice. Cât priveşte relaţiile Ucrainei cu Rusia, fireşte că apropierea Ucrainei de UE nu este pe placul Rusiei. Asta e componenta politică. Dar să nu uităm şi de faptul că Ucraina şi Rusia sunt concurente pe foarte multe tipuri de produse exportate. Aşa că este absolut firesc că dacă Ucraina se apropie de UE, Rusia va lua contramăsuri pentru a slăbi puterea concurentului său economic, în favoarea interesului propriu. Este firesc să se întâmple astfel.

Europa Liberă: Ucraina ar trebui, deci, la fel Moldova să se pregătească de greutăţi?

Dmitri Calac: Pe de altă parte, şi funcţionarii europeni ne-au spus nu o dată că dacă vom intra în Uniunea Vamală, vom avea probleme în comerţul cu UE. Acesta nu este un şantaj, ci o practică uzuală, despre măsuri de protecţie a pieţei. Pentru că mărfurile moldoveneşti imediat vor intra în rândul mărfurilor din Uniunea Vamală. Vreau să spun de fapt că în comerţ mereu a existat şi există o componentă politică şi noi trebuie să o avem în vedere atunci când luăm decizii de acest fel. Dacă mergem în Uniunea Vamală, vom avea probleme în comerţul cu UE. Dacă mergem în UE, vom avea fireşte probleme în comerţul cu Federaţia Rusă şi alte state ale Uniunii Vamale. Aceasta este firesc, normal, este o practică internaţională şi nu ai unde te ascunde de ea.
XS
SM
MD
LG