Linkuri accesibilitate

De vorbă cu doi din laureații Premiului Național 2013: oamenii de știință Nicolae Eremia și Andrei Munteanu.



Alte zece personalităţi au primit ieri Premiile Naţionale pe care guvernul Republicii Moldova le oferă de trei ani cu prilejul Zilei Independenţei. Am invitat doi oameni de ştiinţă distinşi anul acesta, Nicolae Eremia şi Andrei Munteanu, la o discuţie matinală astăzi, în câteva minute, despre independenţă şi economie, economie şi ştiinţă, ştiinţă şi independenţă.

Europa Liberă: Pentru că mulţi spun că a fi cu adevărat independent înseamnă în primul rând să fii independent La ceremonia de acordare a Premiilor Naționale 2013 de la Chișinău

La ceremonia de acordare a Premiilor Naționale 2013 de la Chișinău

economic, iar ştiinţa poate ca nimic altceva contribui la dezvoltarea economică, am decis să vă invităm astăzi, de Ziua Independenţei, la această discuţie matinală şi sperăm să nu-i supărăm prin alegerea noastră pe ceilalţi opt laureaţi ai premiilor naţionale care merită, fireşte, tot respectul şi consideraţia noastră. Mai întâi v-aş ruga să ne povestiţi cu ce vă ocupaţi fiecare dintre dumneavoastră şi de ce, credeţi, aţi ajuns cu ceea ce faceţi să fiţi scoşi în faţa naţiunii ca fiind exemple bune de onorat şi urmat. Dle Eremia, mai întâi Dvs.

Nicolae Eremia: „Pe parcursul anilor am fost preocupaţi de elaborarea tehnologiilor de obţinerea certificării şi utilizării produselor apicole în zootehnie şi medicina veterinară. Am elaborat tehnologia obţinerii polenului pe parcursul sezonului activ, am determinat compoziţia chimică şi substanţele biologice active, în baza cărora au fost obţinute un şir de brevete de invenţie pentru stimularea sistemului imun.

De asemenea, cercetările noastre au fost brevetate atât în Republica Moldova, cât şi peste hotare: Republica Belarus, Federaţia Rusă, Ucraina. De asemenea, am elaborat tehnologia obţinerii propolisului, am elaborat o metodă nouă de obţinere a propolisului, în baza căruia am obţinut un brevet de invenţie. În 2005, la expoziţia „Moldexpo”, am fost menţionat cu medalie de argint. Următoarea problemă a fost elaborarea tehnologiei obţinerii lăptişorului din matcă. În baza cercetărilor noastre au fost la fel obţinute trei brevete de invenţie.”

Europa Liberă: Deci, e vorba despre produse apicole, iar mierea, precum ştim, face parte din puţinele produse pe care le putem exporta acum fără probleme în UE. Vă felicităm! Dle Munteanu, mă adresez Dvs. cu aceiaşi rugăminte – să ne spuneţi ce faceţi deosebit de alţii şi, poate, unde se poate aplica rezultatul cercetărilor Dvs.?

Andrei Munteanu: „Pe parcursul a mai multor decenii activitatea mea ştiinţifică ţine de studiul biologiei, ecologiei şi etologiei, sau comportamentului lumii animale. Şi în special, al animalelor terestre, păsărilor şi mamiferelor. În timpul de studiu au fost elaborate şi recomandări, metode, procedee de atragere a păsărilor în combaterea dăunătorilor în agricultură şi în silvicultură, metode şi procedee de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă a speciilor de animale de vânat, în special mamifere, dar şi păsări pe teritoriul republicii Moldova.

Au fost publicate o serie de lucrări cu conţinut aplicativ, obţinute şase brevete de invenţii în domeniul respectiv, participări la saloane naţionale şi internaţionale de invenţie. Deci, pe parcursul acestui ani am participat la publicarea Cărţii Roşii, ediţia a II-a. Acum pregătim ediţia a III-a a Cărţii Roşii şi cu părere de rău numărul de specii care sunt incluse se măreşte, şi nu scade. Pentru că condiţiile care sunt în natură nu permit animalelor ca să se dezvolte în stare normală. Noi căutăm metode pentru a le crea condiţii cât se poate mai bune pentru dezvoltarea normală a multor specii de animale folositoare pe teritoriul republicii.”

Europa Liberă: Vă felicităm, dle Munteanu, cu această recunoaştere a importanţei activităţii Dvs. Despre importanţa ştiinţei într-o economie care vrea să avanseze am auzit multe în cele două decenii şi ceva de independenţă, dar puţine exemple practice, concrete ne-au dat şi siguranţa că economia moldovenească ştie să profite de ştiinţă, în sensul bun al cuvântului. Cum credeţi, de ce?

Andrei Munteanu:
„E ştiut că ştiinţa este forţa motrică a progresului. Deci, în studiul lumii animale nu întotdeauna am putea aduce vreun rezultat după un--doi-trei ani de studii. Este necesar de efectuat cercetări de lungă durată, pentru ca să vedem cum se dezvoltă, sau evoluţia de grupuri de animale pe teritoriul Republicii Moldova în diferite condiţii de viaţă. Noi cunoaştem că factorii antropici sunt foarte puternici, în rezultatul influenţei acestor factori nu întotdeauna speciile de animale găsesc condiţii bune. Noi căutăm ca să studiem strategiile etologice, ecologice de adaptare a speciilor acestea de animale şi ne străduim ca să propunem condiţii normale pentru dezvoltarea lumii animale pe teritoriul republicii.”

Europa Liberă: Şi autiorităţile care se ocupă cu explorarea acestor domenii economice se uită des pe cercetările Dvs. şi propunerile Dvs.?

Andrei Munteanu:
„Nu întotdeauna, cu părere de rău, oamenii înţeleg importanţa acestor lucruri, însă totuşi rezultatele obţinute vorbesc de la sine. Să zicem, dacă mărim densitatea speciilor de păsări în păduri sau în condiţiile terenurilor agricole, numărul speciilor dăunătoare se reduce cu vreo 30 de procente, fără a folosi măsuri chimice de combatere a dăunătorilor.

Europa Liberă: Dle Eremia, după ani lungi de muncă asiduă, cercetare, aveţi Dvs. exemple pe care să ni le împărtăşiţi şi care ar demonstra că ştiinţa şi economia nu merg, totuşi, pe drumuri paralele în Republica Moldova?

Nicolae Eremia:
„Cercetările efectuate de noi sunt mai mult aplicative, ţinând cont că am participarea elaborarea tehnologiilor care sunt elaborate în practică la stupine: să spunem tehnologia creşterii mătcilor, tehnologia obţinerii produselor apicole. Deci, ele sunt implementate şi îşi aduc efectul cuvenit la îmbunătăţirea problemelor economice.”

Europa Liberă: Republica Moldova ar putea de exemplu exporta produse care au rezultat din cercetările şi ceea ce aţi obţinut în rezultatul activităţii Dvs.: propolis, lăptişor de matcă?

Nicolae Eremia:
„Ceea ce se referă la export în domeniul apiculturii, mierea se exportă şi mult depinde de calitatea mierii. În această Președintele Nicolae Timofti vorbind la ceremonia de acordare a Premiilor Naționale 2013

Președintele Nicolae Timofti vorbind la ceremonia de acordare a Premiilor Naționale 2013

direcţie la fel activăm: în determinarea compoziţiei chimice, obţinerii produsului ecologic pur, care pe piaţa UE este mult mai solicitat. Pe piaţa internă sunt solicitate şi propolisul, şi polenul, şi lăptişorul de matcă, pentru care am elaborat standarde de determinare a calităţii pentru producerea lor.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, şi prestaţia ştiinţei este nemulţumitoare pentru unii – cei care cred că în Moldova aceasta cheltuieşte bani mulţi, dar fără prea mare folos… Cum le-aţi răspunde?

Nicolae Eremia:
„Fără ştiinţă am degrada şi ne-am întoarce la starea din urmă. Ca să facem un pas înainte trebuie să studiem, să elaborăm tehnologii noi, procese noi. Altfel, fără ştiinţă progres nu va fi.”

Andrei Munteanu: „Aş vrea să spun că cu atât mai mult în ţările cu un teritoriu mic precum este Moldova salvarea de la toate relele este dezvoltarea ştiinţei. Pentru că avem oameni harnici, bine dotaţi, însă cu părere de rău nouă nu ne ajunge echipamentul, aparatajul necesar cu care am putea să elaborăm diferite metode mai actuale de atragere a lumii animale, de folosire a animalelor în sectorul economic al Republicii Moldova.

În afară de salariu, şi acela aşa cum este, noi nu avem posibilitatea ca să procurăm echipamentul respectiv pentru cercetările actuale...
Şi totodată sperăm că pe viitor totuşi lucrurile de vor îmbunătăţi. Pentru că în afară de salariu, şi acela aşa cum este, noi nu avem posibilitatea ca să procurăm echipamentul respectiv pentru cercetările actuale. Cu atât mai mult că în momentul de faţă se cer de la noi mai multe propuneri, mai multe elaborări ce ţin de folosirea ştiinţei în condiţiile clasice.”

Europa Liberă: Pe finalul discuţiei, v-aş înmtreba cum trebuie să fie un om de ştiinţă contemporan: să cunoască mai multe limbi e o necessitate, nu? Să contacteze cu lumea academică şi de cercetare din străinătate în mod obligatoriu?

Andrei Munteanu:
„Pentru a efectua cercetări trebuie în primul rând să cunoşti nivelulm actual de dezvoltare a ştiinţei. Ca să inventăm din nou roata demult inventată - e un lucru care nu dezvoltă, dar stagnează dezvoltarea ştiinţei. De aceea, cunoaşterea limbilor, prin cunoaşterea limbilor poţi să cunoşti progresul ştiinţific din lume, din diferite ţări ale globului. Şi totodată ca să găseşti linia respectiv de dezvoltare pentru condiţiile Republicii Moldova…”

Europa Liberă: Dle Eremia, sunt cercetătorii, oamenii de ştiinţă moldoveni conectaţi la toate aceste realizări ale ştiinţei contemporane?

Nicolae Eremia:
„Desigur că sunt. Cunoaşterea limbilor este o condiţie
Cunoaşterea limbilor moderne e un factor decisiv în cercetările de astăzi...
foarte importantă. Sunt foarte multe proiecte internaţionale în care putem şi noi să fim implicaţi. De aceea trebuie să cunoaştem fie limba engleză, fie limba franceză, ca să participăm la aceste concursuri, la aceste proiecte, care pot fi câştigate şi atrase investiţii în cercetările din Republica Moldova. De aceea, cunoaşterea limbilor moderne e un factor decisiv în cercetările de astăzi.”
XS
SM
MD
LG