Linkuri accesibilitate

Majoritatea electoratului din Republica Moldova este proeuropean, dar nu si pro-unionist (O.Milewski, DIlema Veche)


Tragedia zilei de 23 august este legată de promisiunile sale înşelate (I.Stanomir, LaPunkt)





Revista „Dilema Veche” publica in ultimul numar un dosar dedicat Republicii Moldova si coordonat de Cristian Ghinea.

In textul-argument, Ghinea pune la un loc principalele idei aduse in aceasta dezbatere: efortul Moldovei de aderare la Uniunea Europeana se face in conditii mai grele decat a avut Romania inainte de 2007, pentru ca puterea este pro-europeana, dar opozitia comunista trage in directia total opusa, si anume spre aderarea la Uniunea Euroasiatica.

In plus, coalitia aflata acum la putere mai numara, din patru, doar ”doua partide si jumatate”, pentru ca, spune Cristian Ghinea, liberalii se afla intr-o situatie probabil unica in Europa: majoritatea grupului parlamentar e cu puterea, in timp ce partidul a trecut in opozitie.

Argumentul semnat de coordonatorul suplimentului arata de asemenea ca Republica Moldova se va afla cu adevarat in situatia unei alegeri intre cele doua asocieri posibile - la Uniunea Europeana si respectiv la cea Eurasiatica - in cazul in care ar reveni la putere Vladimir Voronin.

Citandu-l pe expertul in probleme de securitate Nicu Popescu, pezent in grupaj cu un interviu, Ghinea noteaza ca e de asteptat din partea lui Voronin o atitudine de tipul ”mielul bland suge la doua oi”, respectiv ambiguitatea. Totusi, spune Nicu Popescu, cand este pusa sa aleaga, elita modovenista nu alege totusi optiunea propusa de Rusia.

Un alt expert prezent in suplimentul de la „Dilema Veche”, Octavian Milewski, atrage atentia ca majoritatea electoratului din Republica Moldova este proeuropean, dar nu si pro-unionist, iar România ar trebui sa tina seama de aceasta situatie.

In speta, spune Milewski, ar trebui sa treaca de la politicile educational-culturale, care au impact pe termen lung, mai mult spre cele institutionale, economice si de infrastructura, sustinute de agentii si organisme de dezvoltare.

Aceeasi recomandare face si Dragos Dinu, membru in Consiliul Director al Centrului Român de Politici Europene, care semnalaza in acest supliment persistenta unei greseli de abordare din partea romanilor, pe care o numeste complexul fratelui mai mare.

O atitudine care genereaza automat, in randul moldovenilor, un ”complex al fratelui mai mic”.

Intr-un text publicat pe site-ul LaPunkt, Ioan Stanomir se ocupa de semnificatia zilei de 23 August pentru români.

”23 august 1944 nu a fost imaginat de organizatorii săi , de la Regele Mihai I şi armată până la Iuliu Maniu, Dinu Brătianu şi C.Titel Petrescu, drept un simplu act de capitulare în faţa avansului sovietic, scrie Stanomir:

„Dimpotrivă, mai mult decât un gest militar, (...) a fost gândit ca o declaraţie prin care moştenirea dictatorială şi genocidară a lui Ion Antonescu era abandonată în favoarea unui angajament sub semnul domniei legii şi al democraţiei. Tragedia zilei de 23 august este legată de promisiunile sale înşelate.”

Ioan Stanomir recunoaste ca istoria nu se poate scrie contrafactual, dar nu-si refuza totusi exercitiul intelectual de a visa la ”profilul unei Românii posibile, dar niciodată întâmplate cu adevărat - o Românie a decenţei şi libertăţii, din care desfigurarea comunistă să fi fost absentă”.
XS
SM
MD
LG