Linkuri accesibilitate

O dispută româno-maghiară la nivel declarativ cu beneficii electorale.


Preşedintele Traian Băsescu a luat notă de initiativa premierului Victor Ponta privind retragerea Ordinului Naţional "Steaua României" acordat lui Tőkés László, dar constată ca a-i da curs inseamna incalcarea legii, potrivit purtatorului de cuvint al presedintiei, Bogdan Oprea.

Traian Băsescu invoca doar impedimente tehnice, de pilda faptul ca Victor Ponta nu se afla printre persoanele care in mod legal pot cere retragerea acestui titlu, sau ca solicitarea nu trebuia adresata presedintelui, ci Cancelariei Ordinelor.

Traian Băsescu s-a ferit sa intre in discutia deschisa de premierul roman, care incearca sa cistige simpatie pe seama unui subiect nationalist.

Ambele tabere se afla, de altfel in pozitie de atac, atit liderii romani, cit si cei maghiari.

Pe fondul gesturilor si declaratiilor nationaliste facute in ultima perioada de lideri de opinie ai maghiarilor si românilor, ambele parti par dispuse sa intre intr-o spirala conflictuala.

Politicienii români spera că in acest fel vor obtine la prezidentialele de anul viitor mai multe voturi in Transilvania, provincia care decide de obicei cistigatorul alegerilor, in vreme ce agitatia maghiarilor are loc mai degraba din cauza proiectului de regionalizare a României, care exclude ideea unei regiuni majoritar maghiare, cum este istoric vorbind,Tinutul Secuiesc.

Scrisoarea trimisa de premierul român Victor Ponta prin care ii cere presedintelui Traian Basescu sa-i retraga liderului maghiar Tőkés László distinctia Steaua României face parte din logica acestei ecuatii.

Seful statului român l-a decorat pe europarlamentarul Tokes cu ordinal national Steaua Romaniei, in grad de cavaler, la 20 de ani de la căderea comunismului pentru „curajul si demnitatea de care a dat dovada, declansind, prin exemplul personal, revolta istorica a poporului român impotriva dictaturii comuniste”.

De la Tőkés László, care era pastor in Timisoara a inceput caderea comunismului in România, dupa ce tot mai multi oameni s-au strins linga parohia reformata pe care o conducea pentru a se opune mutarii lui fortate din oras.

Premierul român i-a cerut presedintelui sa-i retraga decoratia pe motiv ca la sfirsitul lui iulie, Tokes ar fi facut o serie de aprecieri care „contesta caracterul de stat national, unitar si indivizibil al Romaniei”.

Aflat la Universitatea de vara de la Tusnad, acolo unde discuta an de an liderii maghiari mai radicali din Ardeal sau din Ungaria, inclusiv premierul de la Budapesta, Tőkés László a cerut guvernului ungar sa construiasca „un sistem de cooperare nationala” astfel incit sa-i ofere „protectorat” Transilvaniei, la fel cum a facut Austria cu Tirolul de Sud.

In replica la aceasta universitate de vara pe care o orgnizeaza maghiarii, românii au facut si ei ceva similar, tot in zona ardeleneasca locuita preponderant de maghiari, la Izvorul Muresului.

Acolo, Traian Basescu a declarat acum o saptamina ca „nu isi merita calitatea de cetatean român cel care cerea ca Transilvania sa fie trecuta sub protectorat”, referire evidenta la declaratia lui Tokes.

Traian Basescu a cazut in plasa nationalistilor români, desi ani de zile a reusit sa gaseasca o punte de comunicare cu nationalistii maghiari. De fapt nu exista un protectorat in sine al Austriei fata de Tirolul de Sud, regiune care i-a fost luata Austriei si data Italiei dupa Primul Razboi Mondial.

La fel s-a intimplat si cu Transilvania, care pina in 1918 a facut parte din Imperiul Habsburgic, dar care era administrata in mod direct de la Budapesta.

Dar la ce se refera protectoratul despre care vorbea Tőkés László? La felul in care prin negocieri care au durat aproape 20 de ani, intre Roma si Viena, populatia vorbitoare de limba germana a primit cu adevarat autonomia economica si culturala la care aspira si maghiarii din România.

Tirolul de Sud, cunoscut ca provincia Bolzano, a reusit in cele din urma cu sprijinul insistent al Vienei sa obtina o autonomie largita in anul 1972.

Printre prevederile pachetului de masuri stabilite in urma cu 40 de ani de austrieci si italienai, la punctul unu se stabileste de exemplu ca „provinciei Bolzano (Bozen) i se acorda atributii administrateive si legislative care anterior ii erau rezervate statului”.

Nu trebuie neglijat, deci, rolul jucat de Austria in garantarea autonomiei Tirolului de Sud, desi Italia a spus mereu ca autonomia Tirolului este o problema interna.

Nu exista, insa, nicio forma de protectorat pe care Viena sa o exercite asupra provinciei italiene.

Asadar ceea ce ii cerea Tokes premierului ungar atunci cind vorbea despre un „protectorat” era o preocupare mai mare in ceea ce-i priveste pe maghiarii din România, care ar putea fi inclusi intr-o regiune majoritar românească in asa fel incit sa-si piarda drepturile castigate deja.

La fel au facut si italienii in anii ’50 cu austriecii din Bolzano, numai ca Austria a vegheat ca pina la urma Tirolul de Sud sa aiba propria autonomie.

Revendicarile maghiarilor din România sint legitimate istoric si democratic, iar procesul legalist pentru care insista Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, care are 7 la suta din locurile parlamentare, demonstreaza ca lucrurile vor fi in cele din urma rezolvate si in directia regionalizarii, chiar daca nu in urmatorii ani.

Tőkés László conduce Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania si este intr-o relatie de adversitate cu UDMR.

Cu toate acestea toti liderii maghiari au facut zid in jurul lui Tokes dupa ce premierul român i-a cerut presedintelui sa-i retraga distinctia Steaua României.

Din aceasta disputa se extrag beneficii electorale si e greu de crezut ca ar mai putea fi escaladat conflictul româno-maghiar, care a ramas in ultimii ani doar la nivel discursiv.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG