Linkuri accesibilitate

Valeriu Lazăr: „În primul rând, trebuie să valorificăm, pe cât posibil, potenţialul propriu.”


Republica Moldova se află la o intersecție de drumuri. Ea este invitată să adere în perspectivă la unul dintre cele două „spaţii vamale largi” – Uniunea Europeană sau Uniunea Eurasiatică. Valentina Ursu l-a întrebat pe vicepremierul Valeriu Lazăr în ce măsură le reuşeşte autorităţilor să consolideze independenţa economică a ţării?

Europa Liberă: Domnule vicepremier, după 22 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, ţara rămâne a fi dependentă de resursele energetice. Această dependenţă o face vulnerabilă totuşi ca stat, pe plan politic?

Valeriu Lazăr: „După 22 de ani de independenţă, Republica Moldova rămâne dependentă nu doar de resurse energetice.”

Europa Liberă: Dar, în mare parte, de resursele energetice.

Valeriu Lazăr

Valeriu Lazăr

Valeriu Lazăr: „Aşa este. Cred că nu aceasta este cea mai mare problemă. Nu veţi găsi o ţară care să nu aibă o dependenţă, mai mare sau mai mică, de ceea ce se întâmplă în jur. Problema derivă în a diversifica economia, astfel încât să nu fii dependent ori de o singură piaţă, ori de un singur produs. Este valabil şi din perspectiva internă ce cadru de resurse ai, ce economie ai, dar şi din perspectivă externă.”

Europa Liberă: Dar această diversificare e cu scârţ pentru Moldova?

Valeriu Lazăr: „Sigur, e cu scârţ, fiindcă sunt ţări care au o anumită insuficienţă de resurse energetice. Or, nu e secret pentru noi: putem spune că suntem netto importatori. Resursele noastre interne sunt incomparabil mici. Noi ne-am propus, până în 2020, să ne acoperim, cel puţin, 20% din balanţa energetică din surse proprii. Aceasta ar însemna, în primul rând, regenerabilele. Dar, de ce nu, la conjunctura de preţuri la care s-a ajuns acum, noi luăm în serios şi perspectiva explorării rezervelor proprii pe care le avem de ţiţei, gaze naturale, dar există în Republica Moldova şi anumite zăcăminte de cărbune, numai că nu ştim cu certitudine unde sunt şi dacă sunt volume care merită a fi explorate, exploatate industrial. De aceea, avem această prioritate, nu suntem naivi, noi cred că şi în continuare vom avea nevoie să importăm multe resurse energetice. Dar, în primul rând, trebuie să valorificăm, pe cât posibil, potenţialul propriu. Şi spuneam, mult vine din zona regenerabilelor, aici avem potenţial, în special, pe partea de biomasă. Doi: să încercăm să diversificăm şi această vulnerabilitate la care v-aţi referit şi ea rămâne în continuare, s-o diminuăm, pe cât posibil, adică să avem, cel puţin, dependenţa de mai multe pieţe. Şi trei, cel mai uşor realizabil obiectiv este eficientizarea consumului, fiindcă paradoxul Republicii Moldova este că suntem cei mai săraci în resurse....”

Europa Liberă: ... şi cei mai risipitori...

Valeriu Lazăr: „...suntem cu venituri cele mai mici şi suntem cei mai risipitori. De aceea dă, Doamne, să aducem nivelul de intensitate energetică a Republicii Moldova, cel puţin, la media europeană. Fiindcă media europeană ţine cont şi de ţări care au o performanţă comparabilă cu a noastră, dar ţine cont şi de ţările nordice care consumă cu mult mai puţină energie.”

Europa Liberă: Dar nu apare o doză de supărare din partea, să zicem, partenerilor ruşi de care Moldova depindea aproape în totalitate?

Valeriu Lazăr: „În relaţiile dintre ţări putem aplica aceleaşi reguli ca şi în relaţiile dintre oameni: supărarea apare atunci când nu există comunicare. Nu pot zice că nu apar anumite, să zicem, gelozii totuşi, nu supărări. Sigur, dacă există un furnizor care are o anumită piaţă unde îşi vinde marfa şi vede că această piaţă are perspectiva de a reduce consumul, sigur, încearcă să lupte pentru această piaţă. Dar eu mă bucur că este această reacţie. Ce face un furnizor inteligent, atunci când vede că consumatorul său îşi caută şi alte pieţe? Reduce preţul. Adică încearcă să se bată pentru această piaţă, dacă rămâne interesantă. Şi, până la urmă ajungem la o situaţie că, atunci când ai o piaţă, când ai alternativă, apare o competiţie sănătoasă. Şi eu, sincer vorbind, mizez foarte mult că apariţia unei alternative pentru Republica Moldova ne va ridica nivelul de securizare, acesta este obiectivul real. Sigur, chiar îmi doresc să avem o anumită diversificare, dar aceasta, în mod normal, va face presiune pe cerere. Cea mai inteligentă poziţie din partea furnizorilor tradiţionali, şi, dacă aş fi în locul lor, aş proceda anume aşa, aş reduce preţul, ca să rămân competitiv pe această piaţă. Şi toată lumea are de câştigat.”

Europa Liberă: Miza acestui gazoduct, Iaşi-Ungheni, în eventualitatea dării în exploatare, e mare?

Valeriu Lazăr: „Pentru noi e mare. Este mare şi pentru tot sistemul energetic paneuropean – deja suntem parte a acestei pieţe – fiindcă un sistem la care va fi conectat, cu interconectori fizici şi Republica Moldova dă stabilitate întregului sistem. Din perspectiva unui generator sau investitorilor, cu cât e mai mare piaţa pe care el activează, cu atât e mai fezabilă această investiţie.”

Europa Liberă: Dar ţevile vor fi conectate tot la Gazprom?

Valeriu Lazăr: „Eu zic să facem diferenţă. Aici noi nu vorbim de Gazprom şi nu vorbim de altceva. Noi vorbim de reţeaua de gaze, de piaţa de gaze din Republica Moldova, unde există întreprindere de transport, unde există furnizor şi unde există întreprindere de distribuţie. Este loc pentru toată lumea. De aceea aici trebuie să facem separare: cine e proprietarul şi de unde vine gazul. Important e să avem aceste alternative. Acum, pe termen scurt, noi ne propunem ca să ajungem în situaţia în care să fim în stare, în caz de existenţă a premiselor, de ordin comercial, să ne asigurăm până la 10% din alternativă. Şi aceasta este absolut real. Adică, din momentul în care acest gazoduct va fi construit, aceasta va fi la începutul anului viitor, dacă va exista logica economică şi comercială, aceasta ar însemna că, dacă gazele naturale pe piaţa din România vor fi mai ieftine decât ceea ce avem noi acuma, acest gazoduct, în proporţie plus, minus 10%, va putea asigura importul din România. Dar eu deloc întâmplător am făcut această remarcă. Da, noi urmărim să consolidăm securitatea energetică, dar valorificarea comercială deplină a acestui gazoduct va fi posibilă atunci când pe piaţa gazelor naturale din România preţul va fi mai mic decât cel pe care îl avem noi acum.”

Europa Liberă: Dar gazul din România va fi tot gaz rusesc?

Valeriu Lazăr: „Nu în mod obligatoriu. În România, la moment, în jur de 70% din ceea ce este în piaţă, este extracţia proprie, este gaz românesc. Şi diferenţa este acoperită din importul de gaze din Federaţia Rusă. Dar, de fapt, în România este un coş de gaze naturale, care include, în proporţia la care m-am referit gaze româneşti şi gaze din Federaţia Rusă. Şi fix în acest coş se formează şi preţul, preţul mediu pe piaţa din România este mai mic decât pe piaţa de consum din Republica Moldova. Şi aceasta este realitate. Şi dacă noi, unu: vom avea această posibilitate tehnică, prin gazoduct şi doi: va fi liberalizată piaţa gazelor naturale din România, teoretic vorbind, noi vom fi în stare, cel puţin, 10%, la prima etapă să preluăm din sistemul românesc gaze naturale. Repet: cu condiţia că va fi liberalizată piaţa din România şi vom avea acest gazoduct. La a doua etapă, se vor întâmpla anumite schimbări şi în România, şi la noi. Noi va trebui să mai investim în extinderea reţelei, cel puţin, pe axa Ungheni-Bălţi, ulterior, pe axa Ungheni-Chişinău, astfel încât să asigurăm posibilităţi tehnice ca sută la sută consumul de gaze naturale să fie eventual asigurat din livrări alternative. Însă nu este suficient. Acest lucru se va întâmpla în perspectiva următorilor 4-5 ani, când se aşteaptă că România, graţie eforturilor colegilor noştri români de a explora resursele proprii de gaze naturale, au descoperite rezerve industriale la Marea Neagră, ei se ocupă serios de gazele de şist, cel puţin, informaţia pe care ne-o oferă colegii români denotă că, în această perspectivă de timp, ei nu doar îşi vor asigura sută la sută necesarul propriu, dar vor avea şi excedent. Iarăşi, cu condiţia că vom avea interconectoare şi cu condiţia că preţul acolo va fi mai mic, teoretic apare posibilitatea ca noi să preluăm gaze naturale din România. Însă, în toată această conjunctură, revin la ideea că eu, dacă aş fi furnizorul tradiţional, aş reduce preţurile, ca să îmi păstrez această piaţă.”

Europa Liberă: Vă referiţi la Gazprom?

Valeriu Lazăr: „Mă refer la Gazprom. Aceasta înseamnă competiţie. Şi noi trebuie să avem ceea ce se numeşte arbitrajul preţurilor. Şi noi urmăm anume această logică şi aceasta scrie în Strategia energetică. Noi ne lăsăm uşile deschise, noi suntem o ţară mică. Noi nici nu vrem şi nici nu putem să ne opunem cumva. Eu vreau un model de piaţă, eu vreau să-mi securizez sistemul şi să am posibilitatea de a face arbitrajul preţurilor. E mai mic preţul la gazele naturale ruseşti, să luăm de la Gazprom. Va fi mai mic preţul din România, vom lua din România. Aceasta înseamnă o piaţă veritabilă. Atunci când furnizorii au posibilitatea să aleagă cel mai mic preţ. Acesta este interesul şi al meu, şi al consumatorilor din Republica Moldova, vă asigur.”

Europa Liberă: În expresie financiară, cât costă darea în exploatare a acestui gazoduct?

Valeriu Lazăr: „Noi deja am făcut economii de 2 milioane şi ceva de euro şi vă spun de ce. Iniţial, când am estimat bugetul, partea Republicii Moldova, calculele au fost făcute cu câţiva ani în urmă, arătau că vom avea nevoie de circa 9 milioane de euro. Şi anume aceşti 9 milioane de euro îi avem bugetaţi în bugetul de stat al Republicii Moldova pe anul acesta. Acum, în rezultatul tenderului, şi aceasta mă bucură, că am avut o competiţie sănătoasă şi am avut un preţ câştigător de 6,65 milioane de euro. Adică practic putem spune că noi 2,35 milioane de euro deja îi avem economie. Adică pentru Republica Moldova costul este 6,65 milioane de euro, pentru construcţia propriu-zisă a gazoductului pe partea Republicii Moldova. După care va trebui şi deja s-au identificat mijloacele pentru o staţie de compresare, plus, minus 20 milioane de euro, care va fi construită pe partea română pentru a putea utiliza şi livra gaze naturale pe axa Ungheni-Bălţi, pe magistrala care deja există şi deja vorbim ulterior de etapa a treia.”

Europa Liberă: Dar este şi contribuţia Uniunii Europene?

Valeriu Lazăr: „Evident.”

Europa Liberă: În valoare de?

Valeriu Lazăr: „Hai să zicem cu referinţă la Republica Moldova, din 6,65 milioane de euro, 3 milioane vor fi compensate din grantul Comisiei Europene. Aceasta este partea Republicii Moldova. Şi restul, 3,65 milioane de euro, noi îi avem bugetaţi în bugetul de stat şi există promisiunea colegilor români că această sumă va fi acoperită din contul celor 100 de milioane de euro ajutor nerambursabil pentru Republica Moldova. Aceasta ar fi matematica. Deocamdată noi integral suma de 6,65 o acoperim din bugetul de stat.”

Europa Liberă: Plină de încărcătură simbolică şi prezenţa comisarului european pentru energetică, în data de 27 august în Republica Moldova, inclusiv la Ungheni, acolo unde puneţi piatra de temelie a proiectului gazoductului Iaşi-Ungheni. În dialogul moldo-comunitar veţi reveni şi la pachetul energetic?

Valeriu Lazăr: „În dialogul moldo-comunitar care va avea loc chiar aici, la Chişinău şi la Ungheni, noi ne-am propus să punem pe masă aşa-numitul plan magistral sau foaia de parcurs pe tot domeniul energetic Republica Moldova-Uniunea Europeană, respectiv cu implicarea României. O abordare similară o avem pentru partea de energie electrică. Acuma avem trei proiecte mari, dar suntem în faza în care încercăm să le prioritizăm.”

Europa Liberă: Dar Moscova era deranjată totuşi de acest pachet energetic european.

Valeriu Lazăr: „Pe mine mai puţin mă interesează ce crede Ionescu, Petrescu sau Ivanov şi cu Petrov, sincer vă spun. Odată şi odată, trebuie să înţelegem că noi suntem ţară, suntem stat, avem interesele noastre. Evident trebuie să fim atenţi şi să comunicăm permanent cu partenerii noştri şi din Est, şi din Vest. Aceasta nu înseamnă, Doamne fereşte că noi, de mâine, gata, nu mai comunicăm. Cred că mult timp înainte, energia va merge de la est spre vest. Acestea sunt realităţile. Dar, spuneam, ca să evităm supărările, eu prefer să comunic. Discutăm permanent cu colegii noştri de la Gazprom. Da, ei se întreabă: „Ce faceţi voi acolo?”. Eu prefer să merg. Nu avem ce ascunde, le pun cărţile pe masă şi spun: „Dragii noştri, voi ce aţi face în situaţia noastră, ca profesionişti, ca oameni de stat, care vă gândiţi la interesele ţării voastre?”. Nu au obiecţii la noi. De aceea noi trebuie să comunicăm cu partenerii. Ei rămân în continuare parteneri foarte importanţi. De aceea şi Strategia energetică spune: Republica Moldova vrea să-şi menţină, să-şi consolideze rolul de ţară de tranzit, pentru gazele naturale, pentru energia electrică. Noi vrem să ne extindem, să ne consolidăm rolul nostru de ţară care are un cuvânt de spus în domeniul energetic. Noi rămânem ţară de tranzit. Şi eu chiar nu doresc să pierd acest statut, care ne favorizează, ne dă anumite avantaje geopolitice în această zonă. Adică noi suntem un operator în piaţa energetică regională. Noi construim parteneriate la est, parteneriate la vest. Şi eu vreau să vă zic că anume aşa se vede dialogul pe această axă, dar trebuie să mergi să comunici, să explici ce faci. Aceasta facem. Şi am spus-o şi cu alte ocazii: eu nu o fac împotriva cuiva, eu o fac pentru ţara mea. Şi dacă comunici cu partenerii, oamenii te înţeleg, nu ai ce ascunde aici. E o abordare profesionistă.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG