Linkuri accesibilitate

Nistor Grozavu: „Lucrările de reabilitare termică a scărilor, ferestrelor şi uşilor de intrare în blocuri vor fi achitate din acel leu pentru deservire.”


Primăria Municipiului Chişinău a anunţat că începe un proiect după care n-ar mai trebui să şuiere vântul prin blocurile de locuit, uşa de la intrare ar fi ca la bunii gospodari, iar facturile pentru căldură ar deveni o sursă de bucurie şi de iubire faţă de autorităţile municipale şi furnizorii de servicii termice sau de altă natură. Despre ce fel de proiect este vorba, cum se va realiza şi ce probleme apar în faţa intenţiilor bune - în convorbirea cu viceprimarul Capitalei Nistor Grozavu.

Europa Liberă: Aşadar, intenţii dintre cele mai bune declarate de Primăria Capitalei: în numele eficienţei energetice urmează să se înlocuiască geamurile de la scările blocurilor de locuinţe şi uşile de la intrare cu geamuri termopan şi, respectiv, cu uşi noi… În primul rând, dle viceprimar, care sunt datele cele mai importante care ar trebui ştiute în primul rând şi neapărat de către locuitorii municipiului privind acest proiect? Bineînţeles într-o formulare cât mai laconică cu putinţă…

Nistor Grozavu: „Datele principale despre acest proiect constau în faptul că cetăţenii nu trebuie să plătească niciun fel de taxe suplimentare pentru realizarea acestuia. Este necesar doar să fie semnate contractele de deservire a blocurilor locative care, de fapt, ar fi trebuit semnate mai demult, dar, cum suntem noi obişnuiţi, lăsăm de azi pe mâine. Lucrările acestea de reabilitare termică a locurilor de uz comun, a scărilor, ferestrelor, uşilor de la intrare, vor fi achitate din acel leu pentru deservire. Întreprinderile municipale vor strânge curelele cât se poate de tare pentru a realiza acest proiect. Finanţarea de bază vine de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi un grant în asemenea cazuri care este în proporţie de 20-30 la sută, funcţie de tipul clădirilor: dacă este bloc municipal e 30 la sută, iar dacă este un bloc cooperatist sau APL de 20 la sută ceea ce, de fapt, înseamnă că la sfârşitul termenului de rambursare noi nu vom plăti niciun fel de dobândă, ba mai mult decât atât, poate undeva o sută, două sute de euro vor fi şi un beneficiu pentru instituţiile care deservesc blocurile locative.”

Europa Liberă: O întrebare simplă şi poate un pic brutală, pe care şi-o pun, deseori cu substrat politic, unii locuitori: Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Comisia Europeană şi Guvernul Suediei… cam de ce s-ar preocupa de geamul nostru de la bloc sau uşa de la intrare pe care o generaţie sau două de locatari n-au mai ajuns să le schimbe…

Nistor Grozavu

Nistor Grozavu

Nistor Grozavu: „Dacă noi dorim să ne integrăm în Europa este foarte important pentru cei din Uniunea Europeană ca la acest moment noi să fim în situaţie economică şi socială aproape similară cu dânşii, ca să nu fie un exod de populaţie prea mare din partea noastră sau invers, să nu fie careva probleme pe care cetăţeanul moldovean, care va fi parte componentă a Uniunii Europene, să se simtă cumva deranjat de situaţia sa materială sau situaţia sa socială. Deci, acesta este un lucru pe care Uniunea Europeană l-a făcut întotdeauna, în toate ţările care s-au integrat ulterior: România, Ungaria, Croaţia, Ţările Baltice, etc.”

Europa Liberă: Dle Grozavu, dar cum vor fi selectate blocurile care întâi de toate vor beneficia de ferestre noi la scară?

Nistor Grozavu: „Aici este o situaţia simplă de tot: primul venit, primul servit. Acele blocuri unde vom putea tot pachetul de documente să le adunăm primele, acele blocuri vor intra primele în acest proiect. La moment, chiar vreau să spun că toate cele 23 de întreprinderi municipale au depus la Bancă tot pachetul de acte necesare, adică partea lor economică, pentru ca Banca să fie convinsă că ei sunt capabili să realizeze acest proiect, iar în continuare urmează să fie depuse actele pentru fiecare clădire.”

Europa Liberă: S-a scris deja că se opune rezistenţă în faţa semnării respectivelor contracte, inclusiv la chemările unor grupuri de iniţiativă sau de rezistenţă… Ce doresc aceşti oameni? Deviza „nu mai vreau să-mi faceţi bine!” Şi cum se vor rezolva problemele în cazul în care blocul cu 70 de apartamente va fi scindat pe această chestiune ca societatea pe altele?

Nistor Grozavu: „Eu cred că, într-adevăr, este vorba de o problemă politică, că se doreşte de a discredita proiectul similar. Vom încerca să explicăm cetăţenilor, locuitorilor capitalei, vreau să menţionez că foarte mulţi s-au adresat, însă probabil nu s-a explicat foarte bine din ce bani se va face acest lucru şi eu cred că un argument pentru mine în plus poate nu sunt corect până la capăt, dar este faptul că oraşul Bălţi deja realizează acest proiect şi acolo administraţia nu este liberală ca să mă exprim aşa şi nu exisă această rezistenţă care există în Chişinău. Sper că pas cu pas noi vom rezolva această problemă, însă doar prin metoda convingerii, nu avem de gând să rezolvăm şi prin alte metode.”

Europa Liberă: În primul rând, în blocurile vechi, încă sovietice – ferestrele de la scară şi uşa de la intrare sunt principala cauză a irosirii energiei termice?

Nistor Grozavu: „La momentul actual, da, principala cale de irosire a energiei termice sunt scările, deoarece când intrăm în aceste clădiri, poate observaţi, rama ferestrei este din lemn care, probabil, la momentul instalării era încă nu prea uscat, sunt găuri, sunt sticle sparte, iar uşa de la intrare era în marea majoritate sau încă mai este făcută din acel carton presat care odată cu trecerea timpului degradează, este supus umezirii şi nu mai reţine pierderile de căldură sau pe timp de vară, invers, permite ca temperaturile foarte înalte sau fluxul de căldură să intre în scări.”

Europa Liberă: Dle Grozavu, dacă am vorbi de blocurile cu 9 etaje, ce arată estimările? Cu cât procentual s-ar regăsi cheltuielile mai mici în facturile locatarilor?

Nistor Grozavu: „Atunci când se face reabilitarea, inclusiv a ferestrelor şi geamurilor, pierderile de căldură sunt de până la 30 % - 40 %, o spun chiar în cunoştinţă de cauză. La mine la domiciliu am făcut acest lucru şi am rămas şi eu uimit de volumul de economisire a energiei termice care se face. Casa scării sau locurile de uz comun, funcţie de clădire, constituie de la 20 până la 30 % din tot volumul de pierderi de energie termică, adică din volumul total am putea economisi până la 30 la sută, ceea ce constituie în jur de 10-15 la sută facturile ar putea fi reduse.”

Europa Liberă: Unele blocuri vor lăsa totuşi impresia de coştireaţă cu termopan: interiorul lor deseori şi exteriorul te poate trimite la descântătoare uneori… Ce mecanisme există, dle viceprimar pentru a soluţiona problema, inclusiv pentru a disciplina cu instrumente ale societăţii democratice locuitorii rămaşi înţepeniţi în realităţile comunale ale URSS?

Nistor Grozavu: „Este adevărat acest lucru, astăzi noi am ajuns la o înţelegere comună atât autorităţile centrale, cât şi cele locale, că nu se mai poate de mers pe calea de până acum, când fiecare locatar dintr-un bloc locativ îşi rezolva aceste probleme independent unul faţă de celălalt. Este pregătit un proiect de lege prin care se reglementează toate acţiunile referitor atât la reabilitarea termică, la reconstrucţia clădirilor, lucru care, de fapt, primăria municipiului Chişinău l-a anticipat mai înainte. Noi încă anul trecut am emis o dispoziţie a primarului general referitor la modalităţile de reabilitare termică, adică de modificare a faţadelor, iar începând cu sfârşitul lunii aprilie 2013, am încetat să mai permitem construirea unor anexe individuale la blocurile de locuit, adică schimbarea sistematizării apartamentelor din clădirile de locuit. Se va admite, dar se va admite în cadrul unei reconstrucţii generale a unei clădiri, adică prin această decizie noi revenim la o situaţie normală care este pentru localităţile urbane, când un bloc locativ trebuie să fie examinat ca un loc unde locuieşte un grup de locatari care au aceleaşi scopuri, au dacă nu aceleaşi viziuni, dar cel puţin, încearcă ca această clădire să aibă un aspect de clădire integră, nu bucăţită, împărţită în mai multe elemente.”
XS
SM
MD
LG