Linkuri accesibilitate

Vitalie Ciobanu: „E timpul ca aniversările lunii august să fie marcate prin acțiuni care să schimbe realitățile din Moldova”


Sfârșitul lunii august în Moldova vine cu o salbă de date memorabile, adânc gravate în conștiința publică. Este un fel de comprimat de istorie națională, care spune multe despre destinul acestui popor în epoca modernă.

Astfel, nu uităm că pe 23 august 1939 a fost semnat funestul pact Ribbentrop-Molotov. Pe 27 august vom sărbători Ziua Independenței, iar la 31 august – Ziua Limbii Române. Adoptarea legislației lingvistice în 1989 a precedat declararea independenței nu doar cronologic, ci și ca logică a procesului, întrucât fără această erupere a conștiinței naționale desprinderea de imperiul sovietic ar fi fost imposibilă.

Având în vedere realitățile nu tocmai „roz” ale Republicii Moldova de azi, s-ar cuveni să ne întrebăm: cum să umplem de conținut aceste date importante ale istoriei noastre recente?

Când vorbim de pactul Ribbentrop-Molotov, cred că societatea civilă are datoria să ceară comuniștilor lui Voronin, care se revendică de la URSS, inclusiv prin simbolurile sale nefaste - secera și ciocanul –, să-și asume în ereditatea lor politică și acest episod al „înfrățirii” sovieto-naziste, pentru a fi pe deplin sinceri cu electoratul.

Independența a rămas mai mult un deziderat, Republica Moldova nu a evadat din spațiul geopolitic al Rusiei. Sunt regiuni în interiorul țării care nu recunosc independența, o tratează diferit: Transnistria, dar și autonomia găgăuză, ai cărei lideri nu ratează nici o ocazie pentru a se detașa de Chișinău, afișându-și ostilitatea față de proiectul de integrare europeană.

Ziua Limbii Române va fi celebrată în acest an pe ambele maluri ale Prutului, ca urmare a unei decizii a Parlamentului de la București. Doar că dacă stai să vezi programul festivităților, care antrenează resurse bugetare considerabile, nu ai cum să nu constați, în același timp, o pierdere de substanță. Este primul an când Sărbătoarea Limbii Române se va desfășura în lipsa revistelor de cultură basarabene, care și-au încetat apariția în 2013, cu excepția săptămânalului „Literatura și Arta”. Șase publicații finanțate în trecut de Institutul Cultural Român, și anume – „Sud-Est Cultural”, „Semn”, „Limba Română”, „Clipa”, „Destin Românesc” și „Contrafort” – au căzut „victime colaterale” ale războiului politic din vara anului trecut din România. Situația lor nu s-a schimbat în pofida numeroaselor demersuri pe lângă autoritățile de la București și Chișinău, și a unor promisiuni oficiale.

Va absenta de 31 August în Republica Moldova și Televiziunea Română. După ce comuniștii au deposedat abuziv TVR de frecvență, se tot caută de patru ani încoace o „soluție amiabilă” pentru această problemă, partea română ajungând chiar să-și retragă dosarul depus la CEDO ca gest de încredere față de noua guvernare pro-europeană de la Chișinău. Doar că această nouă guvernare nu a răspuns așteptărilor cetățenilor din Moldova: compania privată care deține frecvența TVR continuă să ciopârțească programele Televiziunii Române, căptușind spațiul de emisie cu tonomate în limba rusă. Mai rău este că și presa de la Chișinău și București, societatea civilă, nu întreprind campanii de readucere a TVR în Republica Moldova.

Marele bluf legat de Limba Română rămâne Articolul 13 din Constituție, de unde nu a fost eliminată „moldoveneasca” lui Stalin. Pe 12 septembrie curent Curtea Constituțională de la Chișinău urmează să dea un răspuns la solicitarea deputatei Ana Guțu relativ la discrepanța existentă între opinia comunității științifice cu privire la limba de stat și definiția ei în Legea Supremă. Dacă magistrații vor avea curajul unui verdict corect, această „bilă fierbinte” va ajunge din nou în „poala” parlamentarilor basarabeni, care vor avea ultimul cuvânt...

E timpul ca aniversările lunii august să fie marcate prin acțiuni care să schimbe realitățile din Moldova, nu doar să salveze niște aparențe convenabile.
XS
SM
MD
LG