Stejarel Olaru, secretarul de stat de la externe responsabil cu Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, acorda un interviu saptamanalului 22, in care se refera la abordarile aparte de care au nevoie comunitatile de români din vecinatatea granitelor tarii. In legatura cu Republica Moldova, Stejarel Olaru recunoaste ca cele opt scoli din Transnistria, in care se preda in limba romana cu grafie latina, au probleme atat de pe urma legislatiei din regiunea separatista, cat si din pricina presiunilor la care sunt supuse cadrele didactice. Sprijinul concret venit de la Bucuresti pare insa foarte subtire: liceul „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Grigoriopol a fost sprijinit in acest an pentru achiziţia unui autovehicul, grădiniţa din Varniţa a primit ajutor pentru lucrări de reabilitare, iar Asociaţia „Lumina” a Pedagogilor Transnistreni, sprijin pentru tipărirea unei lucrări privind represiunea comunistă în Transnistria - a declarat secretarul de stat.
Domnia sa considera ca Romania poate face mai mult pentru romanii din Republica Moldova, ca si pentru cei din Ucraina, facilitand contactul direct cu tara-mama: ”Familiarizarea cu România vine mai întâi prin limbă şi familie, dar ea trebuie să continue, pentru tinerii români din jurul graniţelor, prin studii în România şi contacte cu cât mai mulţi români de vârsta lor”, spune Stejarel Olaru, adaugand ca ”orice vorbitor de limba română din Republica Moldova va avea mult de câştigat dacă vine să vadă şi să cunoască România, pentru a înţelege că la depărtare de câteva zeci de kilometri există un stat UE, unde se vorbeşte aceeaşi limbă, un stat pe teritoriul căruia au luat naştere poporul şi naţiunea română” (am incheiat citatul).
Invitatul revistei 22 a facut de curand o vizita in Ucraina, unde a ridicat in fata autoritatilor de la Kiev problemele nerezolvate ale comunitatii de romani. ”Uniunea Europeană pune un accent deosebit pe respectarea drepturilor omului şi ale minorităţilor naţionale (...). Ucraina este pe cale să înveţe acest lucru, cum am făcut-o şi noi la momentul iniţial al integrării”, spune seful structurii insarcinate cu problemele romanilor de pretutindeni”, spune in revista 22 seful structurii guvernamentale insarcinate cu problemele romanilor de pretutindeni.
Intr-un articol de asemenea din revista 22, Brandusa Armanca se refera la relatia de „concubinaj” dintre presa si politica, in Romania. In ultima vreme, „un întreg detașament de jurnaliști s-a mutat în 2012 de pe baricada șubredă a mass-media pe cea solidă a politicii”, spune Armanca. Jurnalistii si-au negociat mai intai profitabil notorietatea, dupa ce deja in mod neoficial slujeau interesele unor partide politice. Prezentatoarea jurnalelor de actualitati de la Antena 1, Gabriela Vranceanu Firea, cuplul Adriana si Claudiu Saftoiu, Cristina Topescu, de la Prima TV sau reporterul fara succes Tudor Barbu, care a schimbat mai multe posturi de televiziune si deja doua partide politice, cu totii au dobandit pozitii imporntante in politica. „Britanicii, francezii, chiar italienii (sunt) îngrijorați de „berlusconizarea“ presei, își pun probleme și caută soluții pentru condiția jurnalismului din țara lor. La noi dezbaterea despre presă eșuează eliminată de ultimele suspine ale lui Becali sau de înmormântarea cu fast a „regelui“ romilor. Un jurnalism fără idealuri”, este concluzia Brandusei Armanca.
