Secretarul General al Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), Victor Ţvircun, răspunde întrebărilor Valentinei Ursu.
Europa Liberă: Domnule Ţvircun, aţi preluat postul de Secretar general al Secretariatului Internaţional permanent al OCEMN acum un an. Acest aranjament regional este un cadru propice dialogului şi stimulării încrederii reciproce între statele membre. Sunt 11 în total: 5 ţări balcanice, 3 ţări riverane şi 3 ţări caucaziene. OCEMN s-a creat în 1992. Să ne vorbiţi despre beneficiile pe care le oferă această organizaţie.
Victor Ţvircun: Pe parcursul acestor 21 de ani organizația a dat dovadă de capacităţile sale de a lansa proiecte.
Europa Liberă: Ce buget are OCEMN?
Victor Ţvircun: Trebuie de divizat, secretariatul care efectuează activitatea de implementare a diferitor acţiuni care sunt reflectate în programul economic are un buget anual în jur de 2 milioane de euro. Dar ce ţine de structurile afiliate, formate în baza Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre, cum este Banca Mării Negre, ea deţine un pachet de câteva miliarde de euro şi, în cea mai mare parte, majoritatea proiectelor sunt finanţate prin intermediul acestei bănci.
Europa Liberă: Câte proiecte sunt puse pe picioare?
Victor Ţvircun: Anul acesta sunt în desfăşurare 20 de proiecte, dar în total, pe parcursul acestor 21 de ani, au fost implementate 150 de proiecte. În cadrul secretariatului există o fundaţie care are posibilitatea de a oferi bani pentru proiecte. Sigur că acoperirea financiară a acestor proiecte nu este comparabilă cu acoperirea financiară din partea băncii Mării Negre. De exemplu, Fondul Elenic elabora şi finanţa proiecte în sumă de 30.000 de euro. Republica Moldova s-a bucurat de astfel de proiecte. Chiar pe data de 16 septembrie va fi lansarea unui proiect care a fost implementat de către Universitatea Tehnică cu suportul financiar al OCEMN, în domeniul producerii electricităţii – 30.000 de euro, un suport destul de bun.
Europa Liberă: Mai sunt şi alte proiecte pe care le-ar fi prezentat Moldova?
Victor Ţvircun: Sunt şi alte proiecte.
Europa Liberă: Deci care ar fi domeniile unde ar mai putea să obţină Chişinăul suport pentru implementarea proiectelor?
Victor Ţvircun: Eu totuşi aş dori să finalizez descrierea acestei structuri. În cadrul Secretariatului noi vorbim de Fondul Elenic care acoperă proiecte cu sumă de 30.000 de euro. Cum am menţionat anterior, vorbim şi de Banca Mării Negre pentru Comerţ şi Dezvoltare. Banca se află la Salonic, în Grecia, şi toţi care doresc să obţină finanţarea trebuie să se adreseze la această bancă cu proiectul elaborat pentru a dovedi că acest proiect are pondere, are o importanţă şi poate avea un rezultat. Toţi doritorii, dar e vorba de structuri nu neapărat guvernamentale, dar şi nonguvernamentale, care, apropos, pot fi şi persoane juridice şi persoane fizice, ele pot să se adreseze la banca respectivă, dar există un bord care selectează aceste proiecte şi aprobă cui se merita de dat suma solicitată. Înseamnă că noi vorbim despre două structuri care finanţează proiecte ce vin din partea ţărilor membre ale OCEMN. Noi vorbim de 12 ţări, inclusiv Republica Moldova.
Europa Liberă: Poate fi vorba şi despre implementarea unor proiecte transfrontaliere în cadrul OCEMN?
Victor Ţvircun: Da, sigur. Preferabil este dacă proiectul va fi lansat nu de o singură ţară, dar dacă va cuprinde trei, patru, cinci state din cadrul organizaţiei noastre. Va fi un mare avantaj si o să fie încă şi mai bine.
Europa Liberă: Aici ar fi vorba despre domeniile ecologic, sănătate, învăţământ, ştiinţă, drumuri…
Victor Ţvircun: Noi avem 17 domenii de activitate, începând cu agricultură şi terminând cu educaţie, ştiinţă şi medicină.
Europa Liberă: Republica Moldova pare a fi doar interesată sau poate chiar să se impună ca să obţină sprijin din partea Secretariatului OCEMN dar şi a Băncii pentru Comerţ şi Dezvoltare?
Victor Ţvircun: Uşile sunt deschise. De exemplu, nu toate ţările OCEMN vin cu contribuţia egală şi la activitatea băncii şi la activitatea Fundaţiei Elenice, dar, de exemplu, Armenia, a beneficiat masiv de asistenta oferită, de asemenea, Ucraina. De aceasta, uşile nu sunt închise.
Europa Liberă: Deci lăsați să se înţeleagă că Moldova este mai pasivă?
Victor Ţvircun: Problema care a existat şi din păcate există este cea care ţine de prezentarea unui proiect bine chibzuit şi foarte atractiv, cu impact.
Europa Liberă: Cu excepţia acestui proiect din partea Universităţii Tehnice au mai fost depuse dosare din partea Republicii Moldova?
Victor Ţvircun: Noi în ultimul timp am început discuţii cu parteneri de la Chișinău din diferite domenii. Câteva proiecte au fost deja depuse din partea Academiei de Studii Economice, câteva proiecte au venit din partea Academiei de Ştiinţe, din mediul ştiinţific, din mediul cercetărilor.
Europa Liberă: Şi de ce nu sunt interesaţi cei care ar reprezenta agricultura, economia, sănătatea?
Victor Ţvircun: Poate că nu prea bine cunosc de existenţa unei asemenea structuri, cum este OCEMN.
Europa Liberă: Dar dumneavoastră mediatizaţi activitatea organizației ca să fie cunoscută în aceste 12 tari membre?
Victor Ţvircun: La noi pagina web e deschisă.
Europa Liberă: Aţi spus că Armenia, Ucraina ar fi ţările care au beneficiat de cea mai mare asistenţă. Insistenta şi priceperea au fost elementele de bază ca să obţină finanţare pentru anumite proiecte?
Victor Ţvircun: Sigur că da. Ei au fost mai activi, au fost mai insistenţi în obţinerea finanţării. Noi avem posibilitatea la momentul de faţă să beneficiem nu numai de asistenţa financiară, dar şi de logistică şi mai mult ca atât vorbim de cooperarea nu numai în cadrul Mării Negre. De exemplu, pe parcursul ultimilor ani s-a stabilit o cooperare foarte strânsă şi foarte fructuoasă cu Japanese Global Foundation care anul acesta vine cu nişte expertize şi cu nişte proiecte, de exemplu, de protejare a mediului, de prevenire a consecinţelor cutremurelor şi aşa mai departe. În afară de aceasta, noi avem un program special de cooperare cu Uniunea Europeană. În dialogul acesta destul de avansat au fost evidențiate acele domenii de cooperare între OCEMN şi UE. Vreau să vă spun că aceste domenii au fost determinate - 5 din acele 17 despre care va vorbeam, 5 domenii destul de importante pentru ţările membre OCEMN şi pentru ţările membre UE: energetica, mediul, transporturile, educaţia şi medicina.
Europa Liberă: Deci toată lumea trebuie să îndrăznească şi cu mai mare insistenţă să vină în Turcia, la Secretariatul OCEMN, dar şi în Grecia, la Banca Mării Negre pentru Comerț şi Dezvoltare, să aplice proiecte?
Victor Ţvircun: Sigur că da. Nu numai că să îndrăznească, dar să fie cu mult mai activă pentru că există asemenea posibilitate şi oportunitate. Sigur că nu este posibil de finanţat din ambele surse unul şi același proiect, dar ce se referă la proiecte impunătoare cu depuneri financiare evidente, banca poate oferi sprijin. Banca poate oferi şi un milion şi până la 5 milioane de euro. Problema constă în aceea cât de bine este întocmit proiectul, argumentat şi prezentat celor care iau decizii.
