Linkuri accesibilitate

În culisele războiului comercial ruso-ucrainean


Punctul de trecere Nehoteevka de la graniţa ruso-ucraineană

Punctul de trecere Nehoteevka de la graniţa ruso-ucraineană

Igor Boţan: Ucraina poate să devină o putere economică semnificativă în centrul Europei. Tocmai de acest lucru se teme Federaţia Rusă.


Un oficial guvernamental ucrainean a spus că țara sa a redus anul acesta importurile de gaz rusesc cu 30% și are de gând să le reducă în continuare. Declarația vine pe fondul noilor tensiuni comerciale dintre Ucraina și Rusia, care ar vrea ca Kievul să se alăture Uniunii sale vamale, în loc să încheie acord de liber schimb cu europenii. Despre așa-numitul război comercial” ruso-ucrainean și posibilele lui implicații pentru Moldova au stat de vorbă în studioul nostru de la Chișinău Vasile Botnaru și analistul Igor Boțan.

Vasile Botnaru: În preajma frontierei Republicii Moldova se produce un „război” din care avem ceva de învăţat, mă refer la războiul ruso-ucrainean. De unde s-a pornit el şi ce justificări birocratice, economice are, în afară de cele politice, evidente pentru toată lumea?

Igor Boţan: Războiul vamal ruso-ucrainean, fără îndoială, este preconizat înaintea Summit-ului de la Vilnius, unde Ucraina trebuie să semneze acordul de asociere cu Uniunea Europeană şi cel mai important trebuie să intre în zona de liber schimb cu Uniunea Europeană.

Vasile Botnaru: Adică este un avertisment?

Igor Boţan

Igor Boţan

Igor Boţan: Mai mult decât atât, consilierul prezidenţial din Federaţia Rusă, Serghei Glazev, spune cu text deschis, chiar contrazicându-l pe preşedintele Putin, că dacă Ucraina semnează acest acord de liber schimb, atunci acest lucru, în mod iminent, va aduce la ridicarea unor bariere vamale din partea Federaţiei Ruse. Există un şir de explicaţii de ce Federaţia Rusă tocmai acum a venit cu acest pressing asupra Ucrainei. Este vorba despre strategia Federaţiei Ruse de a deveni un pol într-o lume multipolară, aşa cum şi-o doreşte Vladimir Putin, iar fără Ucraina acest pol Rusia, practic, nu este capabilă să-l edifice, să-l construiască. Din considerente de ordin geostrategic, comercial, economic şi aşa mai departe. În Federaţia Rusă există experţi care spun foarte clar că, de exemplu, dacă Ucraina nu acceptă să devină parte a Uniunii Euroasiatice, atunci proiectul Moscovei, practic, nu are sorţi de izbândă.

Vasile Botnaru: Încerc să fac un efort să mă pun în pielea ruşilor şi e logic să se enerveze Kremlinul atunci când Ucraina ca un viţel cuminte încearcă să păstreze bunele relaţii pe toate azimuturile.

Igor Boţan: Ucraina îşi are propriul joc. Ştim că strategia Ucrainei este să devină o putere regională influentă şi de aceea Ucraina doreşte să rămână, deocamdată, şi în afara Uniunii Europene, şi în afara Uniunii Euroasiatice, iar pentru a avea succes în această strategie trebuie să aibă acorduri de liber schimb atât cu Uniunea Europeană, cât şi cu Federaţia Rusă. Tocmai acest punct este menţionat de către consilierul economic al preşedintelui Putin, Glazev, care spune că dacă Ucraina semnează acest cord de liber schimb cu Uniunea Europeană, având acord de liber schimb cu statele CSI, atunci Ucraina devine o platformă perfectă pentru a importa semifabricate, în toate domeniile, din Uniunea Europeană, să le dea o plus valoare pe teritoriul Ucrainei şi să le exporte în regim de liber schimb în Federaţia Rusă. Tocmai de acest lucru se teme Federaţia Rusă. Pentru că Ucraina poate, în astfel de condiţii, să devină o putere economică semnificativă în centrul Europei. Tocmai din acest punct de vedere Ucrainei îi este foarte convenabilă această strategie de a avea acord de asociere cu Uniunea Europeană, de a rămâne în CSI şi de a avea acord de liber schimb cu ţările CSI.

Vasile Botnaru: În internet vedem o sumedenie de comentarii că, vezi, Doamne, ucrainenii s-au obişnuit să meargă-n spatele ruşilor, ceea ce nu prea este adevărat. Gazul, de exemplu, îi costă mult mai scump decât se aşteptau ei.

Igor Boţan: Toată istoria cu gazele de asemenea a fost o pârghie de influenţă a Federaţiei Ruse. Nu a reuşit şi acum aceste lovituri sunt lovituri, dacă le putem spune-aşa, punctuale. Se bate direct în aşa-zişii oligarhi ucraineni care de fapt finanţează forţele politice din Ucraina. Acest lucru sigur că este foarte important pentru oligarhii ucraineni. Ei vor să dezvolte şi ei vor să modernizeze Ucraina, profitând de acest spaţiu de liber schimb cu ambele uniuni – europeană şi euroasiatică. Ei vor prin această platformă pe care, eventual, o va oferi Ucraina să poată lucra ca un fel de trigger, să aducă tehnologii moderne din Occident şi să dea plus valoare semifabricatelor atât din Federaţia Rusă, cât şi din Ucraina.

Vasile Botnaru: Ce are de învăţat Chişinăul din această situaţie delicată?

Igor Boţan: Chişinăul a trecut prin astfel de lovituri ale Federaţiei Ruse. Acum Chişinăul trebuie să profite să stea la adăpostul Ucrainei, în măsura în care poate să ajute Ucraina şi să facă concluziile de rigoare, dacă Ucraina ar deveni o platformă, un fel de trigger, despre care am vorbit, între Uniunea Vamală şi Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea, în proporţii mult mai mici, să joace acelaşi rol şi să-şi dezvolte economia, comerţul şi să modernizeze ţara. Deci, este un exemplu foarte, foarte bun pentru autorităţile Republicii Moldova, dar şi pentru cetăţeni să înţeleagă cât de avantajos poate fi pentru momentul dat acest acord de liber schimb şi de asociere cu Uniunea Europeană.
XS
SM
MD
LG