Linkuri accesibilitate

„Zăngănitul lanţurilor...”


Herta Müller la la o conferință de presă la Berlin, în decembrie 2009

Herta Müller la la o conferință de presă la Berlin, în decembrie 2009

Scriitoarea germană, născută în România, Herta Müller, împlineşte pe 17 august vîrsta de 60 de ani



În persoana Hertei Müller întîlnim „un om puternic” şi o creatoare „a unei literaturi percutante”. Aceste aprecieri, rostite de actualul preşedinte al Republicii Federale Germania şi ex-director al Oficiului Federal pentru studierea arhivelor fostei Securităţi Președintele german Joachim Gauck

Președintele german Joachim Gauck

est-germane, Stasi, Joachim Gauck, în 2004, au fost citate într-o depeşă a agenţiei germane de presă (DPA) în care se anunţă că Laureata Premiului Nobel pentru Literatură împlineşte pe 17 august vîrsta de 60 de ani.

Herta Müller s-a inspirat din multe „melodii ale răsăritului”, a adăugat metaforic acelaşi Joachim Gauck, „nu în ultimul rînd din cele care ne apasă sufletul, fiindcă ne amintesc de zăngănitul lanţurilor”.

Într-adevăr, întreaga operă literară a Hertei Müller este străbătută de acest „zăngănit”, devenind astfel şi o cronică În anii 1980...

În anii 1980...

autentică a revoltei faţă de transformarea forţată a individului într-o rotiţă a unui sistem totalitar, inuman. Descrierea aparatului şi mecanismelor represiunii, a metodelor folosite de Securitatea ceauşistă străbat opera Hertei Müller ca un laitmotiv, ceea ce unii i-au şi reproşat.

Scriitoarea, născută în 1953 într-un sat bănăţean, a reuşit deja cu primele ei texte publicate în România să polarizeze cititorii. Contestatarii autoarei i-au reproşat ba lipsa de patriotism, ba exagerarea literară a realităţilor din România naţional-comunistă.

Din cauza poziţiei ei critice faţă de fostul regim, Herta Müller intrase în vizorul Securităţii care, în 1983, i-a deschis un Dosar de Urmărire Informativă (DUI), sub denumirea conspirativă „Cristina”. Pe lîngă nenumărate şicane, Securitatea a pregătit o sumedenie de planuri de măsuri în vederea discreditării autoarei, chiar şi după ce a emigrat, în 1987, în Germania (a se vedea documentul anexat).

Această intoxicare sistematică a continuat chiar şi după dispariţia regimului, cînd unii foşti ofiţeri de Securitate au vehiculat informaţii false, fabricate în trecut în laboratoarele de dezinformare ale poliţiei politice. În acest context se înscriu, de exemplu, atacurile colonelului Radu Tinu, dar şi aserţiunile generalului Aurel I. Rogojan, fostul şef de cabinet al lui Iulian Vlad, care pîna-n 1989 se afla în fruntea Securităţii. Insinuînd că Herta Müller ar fi fost în trecut şi în prezent o „protejată” a Serviciului Federal de Informaţii (BND), Rogojan sugerează o relaţie ocultă a autoarei cu un serviciu secret. (Vezi: Aurel I. Rogojan, Fereastra serviciilor secrete. România în jocul strategiilor globale, Bucureşti, 2011, pp. 24-31.)

Aserţiunile generalului se dovedesc a fi un balon de aer pentru cei care ştiu ce greutăţi a întîmpinat Herta Müller după ce a sosit în Germania - tocmai din partea BND-ului intoxicat de dezinformările lansate de Securitate.

Într-un amplu interviu, acordat recent postului de radio Deutschlandfunk, Herta Müller a evocat această confruntare, povestind cu lux de amănunte discuţiile avute după sosirea ei în R.F.G., la Nürnberg.

În anumite reacţii apărute în presa română, după ce a fost distinsă cu Premiul Nobel, în 2009, se regăsesc şi ecourile distorsionate ale acţiunilor de discreditare lansate, în trecut, de către Securitate. Elena-Irina Macovei care pregăteşte o teză de doctorat în care se ocupă de discursul public din România (Alternative online la discursul public din România şi actorii lor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice) a inclus în lucrarea ei şi cîteva exemple legate de receptarea deformată a Hertei Müller.

În opinia doctorandei aceste formulări alterate sunt, deseori, tributare perspectivei calomniatorilor de profesie: „Pe platformele electronice ale publicaţiilor, puse la dispoziţie publicului, unde cititorii pot comenta articolele, unii dintre aceştia au încercat să o denigreze pe Herta Müller şi să-i minimalizeze meritele literare. Aceştia, au recurs la jigniri grave şi atacuri – uneori suburbane - la persoană. Astfel, unii comentatori au susţinut că tatăl său ar fi fost un evreu deghizat şi infiltrat în Waffen-SS. Alţii afirmau că ea urăşte şi denigrează România, deşi o mare parte a presei serioase româneşti a apreciat marea distincţie a Nobelului care i-a fost acordată în 2009.”
XS
SM
MD
LG