Linkuri accesibilitate

Câte şcoli vor fi reorganizate în această toamnă?


Maia Sandu
Maia Sandu

Maia Sandu: „Mai întâi trebuie să creăm condiţii atractive de muncă, după care să venim şi noi cu nişte rigori.”


Noul an de studii începe cu mai multe probleme. Acestea au fost discutate, astăzi, la şedinţa Consiliului General al Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei, la care a participat şi ministrul Maia Sandu, cu care a stat de vorbă Valentina Ursu.

Maia Sandu: „Am discutat mai întâi despre cum vede ministerul situaţia în sistemul educaţional. Am discutat în contextul strategiei educaţiei 20/20 şi codul educaţiei, documente pe care le vom propune pentru discuţii publice foarte curând. Am discutat, cum spuneam, pe partea de analiză, care este diagnoza situaţiei şi am consultat-o cu membrii sindicatului. În mare măsură noi vedem la fel lucrurile. Am venit şi cu opţiunile de politici, de soluţii pentru aceste probleme. Am discutat despre cele trei subiecte majore, relevanţă, calitate şi acces în educaţie, pentru că strategia este construită pe aceşti trei piloni. Am discutat şi despre lucruri mai concrete care ţin şi despre reforma optimizării reţelei şcolare.”

Europa Liberă: Câte instituţii ar trebui să fie reorganizate?

Maia Sandu: „Chiar nu pot să vă spun acest lucru pentru că e la discreţia fiecărui consiliu raional să decidă în dependenţă de situaţia financiară şi de planul de optimizare pe care şi l-au făcut ei pentru următorii ani. Noi doar aşteptăm informaţie de la colegii noştri din raioane. În multe raioane consiliile se vor întruni în această lună şi cred că la începutul lunii septembrie vom şti care este numărul de instituţii care se reorganizează în această toamnă.”

Europa Liberă: Profesorii ar putea să rămână fără un loc de muncă, alţii ar putea să fie reangajaţi. Pe de altă parte ziceţi că aproape o mie de cadre didactice ar mai trebui ca să completaţi toate locurile vacante.

Maia Sandu: „Este corect, deşi nu pot să spun care sunt cifrele concrete, vom reveni la începutul lunii septembrie cu această informaţie.”

Europa Liberă: Pentru că aţi anunţat totuşi că aţi avea nevoie de cadre didactice pentru noul an de studii, căutaţi, identificaţi nume de profesori, tinerii specialişti vă sunt o salvare?

Maia Sandu: „Avem o situaţie în care în anumite instituţii, unde doresc să meargă tinerii specialişti , de obicei, în spaţiul urban, nu prea sunt locuri vacante. Şi avem situaţii în spaţiul rural, unde este mare nevoie de cadre didactice, şi acolo nu vrea să meargă tineretul. E o problemă mai complexă. Anul acesta o rezolvăm ca de obicei, mai păstrăm oameni în sistem, de vârstă pensionară, care nu neapărat este o problemă. Noi nu ne dorim să discriminăm profesorul pe criteriul de vârstă. Noi ne dorim ca managerul şcolar să păstreze cel mai bun profesor sau să atragă cel mai bun profesor în dependenţă de situaţia concretă.”

Europa Liberă: Mai în glumă, mai în serios, s-au făcut auzite voci care spuneau că metoda pe care aţi aplicat-o la bac sau ceea ce s-a întâmplat la bac ar trebui să fie un examen şi pentru profesori?

Maia Sandu: „Am discutat acest subiect, inclusiv cu colegii din România, este o practică folosită în mai multe ţări. Dar ca să punem un asemenea filtru trebuie mai întâi să avem din ce alege. În situaţia în care noi avem foarte puţini tineri care vor să vină în sectorul educaţional nu prea avem ce filtra. Mai întâi trebuie să creăm condiţii atractive de muncă, după care să venim şi noi cu nişte rigori. Şi sperăm să venim cu un program complex de îmbunătăţiri a condiţiilor de muncă şi a motivaţiei profesorului pe parcursul acestui an.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, e prea mare această armată a profesorilor?

Maia Sandu: „ Este o cifră pe care nu putem să o neglijăm Apare în toate documentele, cel puţin ale Fondului Monetar Internaţional, că avem în educaţie în jur de 120 de mii de angajaţi. Şi trebuie să fim conştienţi că nu putem să creştem salariile substanţial pentru un număr foarte mare de oameni, neţinând cont de performanţa dânşilor. Eu cred că noi trebuie să facem această reformare a sistemului de salarizare în acelaşi timp cu introducerea unui sistem de evaluare bazat pe performanţe a profesorilor.”

Europa Liberă: Se pare că tot Banca Mondială amintea că pentru educaţie în Republica Moldova se acordă sume foarte mari iar rezultatele sunt foarte mici. Va deranjat cumva această constatare, o cunoşteaţi?

Maia Sandu: „Ponderea cheltuielilor pentru educaţie în PIB este mare, comparativ cu alte ţări. În mărimea absolută nu este o cifră foarte mare, dar iarăşi, ne raportăm la realităţi. Şi evident că trebuie mai întâi să îmbunătăţim eficienţa cheltuielilor publice reieşind din sumele care sunt alocate astăzi, să demonstră rezultate mai bune, după care putem să discutăm şi despre resurse adăugătoare, dar oricum ne orientăm la Produsul intern brut.”

Europa Liberă: Dar este adevărat că bugetul alocat educaţiei, 80 la sută, ar fi orientat pentru salarizare?

Maia Sandu: „Da, în jur de 70 şi ceva de procente sunt resurse acordate salarizării.”

Europa Liberă: Ce mai rămâne, să învesteşti?

Maia Sandu: „Foarte puţin rămâne pentru celelalte articole de cheltuieli. De aia avem şi probleme cu infrastructura şcolară, cu dotarea cu materiale didactice. Nu ne putem permite prea multe calculatoare şi alte lucruri de tipul acesta.”

Europa Liberă: O altă latură a reformei de care s-au arătat nemulţumişi sindicaliştii este cea care ţine de aceste autobuze şcolare. E o problemă care se regăseşte printre priorităţi pe masa dumneavoastră de lucru?

Maia Sandu: „În situaţia în care ne propunem să optimizăm reţeaua de şcoli, evident că trebuie să asigurăm şi condiţii bune pentru transportare. Aceasta înseamnă infrastructura drumurilor . Lucrăm cu Ministerul Transporturilor pe repararea anumitor segmente de drum, acolo unde copiii trebuie să fie transportaţi dar resursele sunt limitate. Nu neapărat o să reuşim să asigurăm condiţii foarte bune peste tot, dar siguranţa la trafic este o prioritate. În acest an nu am procurat nici un autobuz, am mers pe calea procurării serviciilor şi am discutat cu administraţia publică locală, în ce măsură ei pot să procure aceste servicii pe loc. În multe raioane aceste servicii sunt disponibile şi cred că este o idee foarte bună pentru că noi nu vrem ca Ministerul Educaţiei sau ca direcţiile de învăţământ să aibă grijă de parcuri de autobuze, de reparaţia acestora, întreţinerea acestora. În toată lumea civilizată existe servicii de transport care se cumpără şi respectiv prestatorul este responsabil de tot, noi doar plătim.”

Europa Liberă: Insistaşi foarte mult, doamnă ministru, pe ideea îmbunătăţirii calităţii educaţiei, v-aţi propus ca această Agenţie de asigurare a calităţii să vă ajute să obţineţi roade, astăzi putem vorbi despre acest mecanism?

Maia Sandu: „Vorbim doar la nivel de intenţie. Noi ne dorim un sistem de asigurare a calităţii în învăţământ, la toate treptele, care presupune în primul rând elaborarea de standarde. Trebuie să avem standarde unice la toate treptele, unice, mă refer în perspectivă teritorială. Pentru că indiferent dacă şcoala este din Chişinău sau dintr-o localitate rurală, toţi trebuie să ne racordăm la aceleaşi standarde. Şi aici deja avem un set de standarde pe care le avem şi sper foarte curând să le aprobăm şi să le punem în practică. Avem nevoie de un organ care va verifica implementarea acestor standarde şi tot aici propunem crearea unui inspectorat şcolar pentru instituţiile din învăţământul preuniversitar. Agenţia de asigurare a calităţii, crearea căreia a fost aprobată de guvern dar urmează să obţinem şi suportul parlamentului. Va evalua programe şi instituţii la treapta învăţământ vocaţional tehnic şi învăţământul superior. Aceasta este o experienţă internaţională, avem nevoie de o agenţie independentă şi autonomă care să nu se subordoneze nici ministerului şi nici guvernului. Această agenţie va evalua programe în baza unor standarde şi după aia va evalua şi instituţii şi se dă un termen de trei ani de zile, în care instituţiile care nu tocmai respectă anumite standarde trebuie să se conformeze.”

Europa Liberă: Credeţi că în ajun de campanie electorală ar putea să i-a foc această idee?

Maia Sandu: „În primul rând trebuie să fim realişti vizavi de termenii acestei intenţii. Crearea unei agenţii este un lucru care durează. Agenţia urmează să devină funcţională, noi o creăm de la zero, oamenii din această instituţie trebuie să înveţe cum se face evaluarea programelor. Eu cred că o să ne ia cel puţin doi ani de zile până să avem o agenţie funcţională. Până atunci trecem de alegeri, dar între timp avem un angajament în contextul implementării reformei în justiţie, să evaluăm toate programele la drept şi deja în acest an să angajăm o agenţie internaţională de evaluare pe motiv că nu o avem pe a noastră, care va face evaluarea programelor la drept în 19 instituţii de învăţământ superior. Şi aceasta va fi prima indicaţie despre ce se întâmplă în învăţământul nostru superior, care sunt instituţiile care pot avea programe la drept şi care sunt cele care nu oferă servicii de calitate şi care trebuie să se concentreze pe alte specialităţi, discipline.”

Europa Liberă: Până atunci ar putea să fie aprobat codul educaţiei care este aşteptat de mulţi şi ar putea să schimbe situaţia în domeniu?

Maia Sandu: „Codul educaţiei vine cu prevederi inclusiv la capitolul asigurarea calităţii, deci presupune crearea şi funcţionarea acestor instituţii. El vine şi cu alte lucruri care ţin de implementarea autonomiei financiare şi nu doar autonomiei financiare dar autonomiei în general a universităţilor, dar şi de responsabilizarea instituţiilor pentru calitatea serviciilor pe care le prestează. În codul educaţiei venim cu prevederi foarte clare despre delimitarea funcţiilor între minister, administraţia publică locală în contextul descentralizării, deci sunt mult mai multe prevederi dar toate au ca scop îmbunătăţirea calităţii şi creşterea relevanţei studiilor.”

Europa Liberă: Aţi depăşit şi disputa care ţinea de locul şi rolul Academiei de Ştiinţe?

Maia Sandu: „Mai discutăm, strategia inovării, cercetării nu a fost încă aprobată. Ministerul economiei are şi îşi propune să aibă un rol mai important pe partea care ţine de inovare, inclusiv în administrarea resurselor . Ministerul educaţiei este implicat în cercetare. Noi acum trebuie să ajungem la o înţelegere pe un mecanism transparent de finanţare a proiectelor de inovare şi cercetare, astfel încât toate resursele să fie alocate pe bază competitivă . Toată lumea, indiferent dacă vin din învăţământul superior, din business, din instituţii de cercetare, trebuie să aibă acces egal la aceste surse şi proiectele cele mai bune trebuie să câştige banii publici alocaţi pentru cercetare şi inovare.”

Europa Liberă: Codul educaţiei ar putea să fie aprobat până la finele anului?

Maia Sandu: „Exact, acesta este planul nostru, să vedem dacă ne reuşeşte.”

Europa Liberă: Câţi bani cheltuie astăzi Republica Moldova pentru educarea unui copil, începând cu grădiniţa şi terminând cu studiile superioare?

Maia Sandu: „La grădiniţă alocaţiile per copil sunt în jur de nouă mii de lei, la şcoală sunt în jur de 6900 acum, şi în învăţământul superior sunt 15 mii. Statul are obligaţie consfinţită în constituţie să asigure acces la servicii educaţionale de calitate, gratis, staul trebuie să-şi îndeplinească acest angajament indiferent cu ce se întâmplă cu forţa de muncă mai departe. Evident că noi ne dorim ca toţi aceşti copii care aleg să înveţe peste hotare să se întoarcă acasă, dar pentru asta trebuie să facem şi noi un efort, să facem atractivă această reîntoarcere.”
XS
SM
MD
LG