Un articol din „Kommersant.md” semnat de Tatiana Gâscă discută noile avertismente ale agenţiei ruse Rospotrebnadzor privind intenţiile de a cenzura importurile de vin moldovenesc, din cauza a ceea ce oficialităţile sanitare ruse califică drept control insuficient asupra calităţii. „Ce poate fi în spatele acestor pretenţii ale Rospotrebnadzor? […] Experţii şi politicienii văd o presiune crescândă a Rusiei asupra Chişinăului în ajunul summit-ului „Parteneriatului Estic” de la Vilnius”, se menţionează în articol.
Prin aceste avertismente, „şeful serviciului sanitar rus, Ghenadi Onişcenko, confirmă iarăşi că este unul dintre cele mai utilizate instrumente de Guvernul Rusiei în politica sa externă”, apreciază la rândul său Ion Preaşcă într-un articol publicat de „Adevărul” şi întitulat „Rusia ne sperie cu un nou embargou”. „Oficialul rus a precizat că a iniţiat discuţii directe cu oamenii de afaceri din Republica Moldova, pentru a evita situaţiile când „vinul moldovenesc va fi returnat producătorilor“, se mai menţionează în articol.
Tot Ion Preaşcă observă o „creştere suspectă a activelor bancare” din regiunea transnistreană. În articolul dedicat acestei situaţii se arată că „în luna iulie 2013 activele băncilor din regiunea separatistă s-au majorat cu circa 73 de milioane de dolari. […] În consecinţă activele băncilor din regiune au ajuns la aproximativ 600 de milioane de dolari, ceea ce este un nivel-record”. Autorul mai adaogă că „banca centrală” de la Tiraspol, care a publicat aceste date pe pagina sa web „nu oferă nici o explicaţie a acestei majorări semnificative şi care instituţii sunt beneficiarii acestor bani”.
Într-un articol din „Evenimentul Zilei” intitulat „Generația cu părinţi de sacrificiu”, autoarea, Natalia Hadârcă, scrie despre efectele „devastatoare” pe care le are abandonarea copiilor de către părinţii care au plecat peste hotare pentru a face bani. „Şocul despărţirii de la început dispare cu trecerea timpului. Peste ani, când părintele reuşeşte să-şi legalizeze şederea peste hotare, vine acasă, dar el nu mai este dorit de copil, care aşteaptă de la el doar beneficii financiare şi îl irită faptul că acesta îl învaţă cum să trăiască”, constată autoarea.
O ştire de pe site-ul „Jurnal.md” anunţă că, în urma unui ordin al Agenției Medicamentului, din farmacii este retras urgent acidul ascorbic injectabil, numit şi vitamina C, preparat de compania Farmaco. Anterior, autoritatea a mai retras din uzul instituţiilor medicale ca fiind ineficient un produs farmaceutic produs în China şi importat în Republica Moldova de o companie suspectată de fraude - Oxitocina folosită pe gravide în timpul naşterilor, pentru a stimula contracţiile uterine. Motivul invocat de agenţie de această dată este că preparatul „nu corespunde normelor de calitate”. Stocurile retrase ar urma să fie nimicite. „Farmaco” nu a oferit deocamdată explicaţii, iar autorităţile nu au prezentat alte informaţii.
„A respira aerul moldovenesc devine periculos”. Este head-line-ul unui unui articol din „Panorama” care analizează cantitatea de substanţe nocive emanată de automobile şi ajunsă anual în atmosferă. Dacă în 2001 era vorba de 122 de tone de substanţe nocive, peste 10 ani - cantitatea a fost de 245 de mii de tone, precizează autorul care şi-a propus să afle „cu ce respiră orăşenii moldoveni”.
„Timpul.md” relatează despre o sesizare depusă la Curtea Constituţională de către deputata Ana Guţu, pentru interpretarea articolului 13 din Constituţie privind denumirea limbii de stat. Interpretarea este aşteptată la 12 septembrie, când CC urmează să dea răspuns la următoarea întrebare: Sintagma din articolul 13 al Constituţiei R. Moldova „limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine” poate fi echivalată semantic cu sintagma „limba română”, din moment ce sintagma „limba română” este în exclusivitate valabilă din punct de vedere ştiinţific, fapt demonstrat prin cercetările lingvistice contemporane şi aplicat fără excepţii în realităţile educaţionale şi ştiinţifice din R. Moldova?
