Linkuri accesibilitate

Vasile Carauş: „unul dintre motivele că se mai comercializează în stradă este faptul că nu se creează condiţii normale pentru cei care au posibilităţi şi capacităţi să muncească organizat..”



În ultimii ani, comerţul cu amănuntul la sat e tot mai solicitat, iar profitul e în creştere. Vasile Carauş deţine al treilea mandat în funcţia de preşedinte al Biroului Executiv „Moldcoop”. El spune că în ultimii ani, comerţul cu amănuntul la sat e tot mai solicitat, iar profitul e în creştere. Comercializarea miezului de nucă, a mierii de albine şi orientarea către export - sunt doar câteva dintre priorităţile Uniunii centrale a cooperativelor de consum din Moldova. În ajun, colega noastră, Valentina Ursu, a stat de vorbă cu preşedintele Biroului Executiv „Moldcoop”, Vasile Carauş:

Europa Liberă: Să pornim această discuţie de la preocupările zilnice. Deservirea comercială a populaţiei la sate şi modernizarea tehnologiei de comercializare a mărfurilor şi produselor este ceea pe ce puneţi accent. Vă reuşeşte să prestaţi o deservire de calitate şi să modernizaţi în acelaşi timp?

Vasile Carauş: „Probleme au fost întotdeauna şi sunt şi astăzi, noi mergem în pas cu viaţa şi poate mai repede decât alţii am înţeles că numai modernizarea întreprinderilor noastre şi introducerea tehnologiilor noi ne va aduce succes. Am fost printre cei care am elaborat, pentru prima dată în Republica Moldova, un concept de magazine împreună cu un institut de proiectări al cooperaţiei de consum din Suedia. Am lucrat împreună mai mult deșapte ani.”

Europa Liberă: Deci, modelul suedez aţi încercat să-l aduceţi şi în Moldova?

Vasile Carauş: „Exact, întocmai, modelul suedez. Mulţi şefi de magazine de la noi au fost în Suedia, au văzut ce se face acolo. Dumnealor au venit la noi şi au organizat studiul pe larg, ceea ce se numeşte organizarea comerţului la sate în condiţiile de astăzi şi ca rezultat, noi avem un concept de magazine „Coop-prim” şi un concept de magazine „Coop-plus”. Magazinele „Coop-prim” am început să le reconstruim foarte intensiv, totodată să le reutilăm şi lucrul acesta îl facem la sate. Avem, din 1500 magazine, 750 de magazine modernizate deja, magazinele le trecem la auto-deservire având post-terminalele şi utilajul necesar.”

Europa Liberă: Problema problemelor, după destrămarea URSS – ce faceţi cu patrimoniul cooperaţiei de consum? Pentru că membrii cooperatori şi cooperativele de consum se mai confruntau.

Vasile Carauş: „Da, au fost momente grele, atunci când, oricât de straniu ar părea, chiar şi statul punea întrebarea „a fi sau a nu fi” cooperaţiei de consum. Cu părere de rău, s-au înstrăinat, prin diferite metode foarte multe unităţi ale cooperaţiei de consum. Şi prin inspectoratele fiscale şi prin diferite judecăţi şi prin diferite forme de activitate de altă natură. Înstrăinare cu vindere şi aşa mai departe.”

Europa Liberă: Unele consilii locale confundau patrimoniul cooperaţiei de consum cu cel public.

Vasile Carauş: „Corect. Mai există şi astăzi unele probleme. De exemplu, procurarea terenurilor aferente de către cooperaţia de consum, conform legislaţiei, ar putea să aibă loc în mod liniştit, dar nu este aşa. Unele consilii locale având interes propriu, adică a celor care sunt membri ai consiliului, au şi ei reţele de magazine şi alte interese, nu vor concurenţă şi nu merg la executarea legii. Mai mult decât atât, se fac tentative, câteodată chiar le reuşeşte, se fac diferite modificări şi în legislaţie, pentru a atinge scopul.”

Europa Liberă: Care sunt raioanele unde există asemenea probleme?

Vasile Carauş: „Practic, în toată republica se găsesc asemenea consilii, de un nivel sau de alt nivel. Până la urmă, prin judecată, prin alte forme, ni se dă dreptate şi lucrul acesta îl facem. Cu atât mai mult e că dacă să luăm ceea ce este scris în legea cooperaţiei de consum pe care încă nu a anulat-o nimeni şi cred că nici nu este cazul – acum dimpotrivă, ar trebui toţi să se gândească cum să dezvolte nu numai cooperaţia de consum, dar cooperativele în general, fiindcă aceasta este cheia succesului şi viitorul economiei de mâine.

Este, pentru noi, destul de dificil să încercăm să convingem pe toţi cei care trebuie să înţeleagă că la sate este tot mai greu şi mai greu şi oamenii au nevoie de deservire. Sunt sate destul de mici şi în afară de magazinele cooperaţiei de consum alte magazine nu sunt, cu toate că noi acolo lucrăm în pierdere – distanţele sunt foarte mari, populaţie este puţină şi nu se acoperă cheltuielile. Dar din contul altor activităţi, fiindcă noi avem nu numai comerţul cu amănuntul, mai practicăm şi dezvoltarea altor ramuri, ne permitem să mergem înainte şi sperăm că ne vom dezvolta şi mai departe.”

Europa Liberă: În limbajul cifrelor, astăzi, averea cooperaţiei de consum s-ar evalua la ce sumă?

Vasile Carauş: „Avem numai în comerţul cu amănuntul şi în servicii un volum de afaceri în jurul unui miliard de lei. O sută de milioane anual le transferăm în bugetul consolidat al statului. Mai mult decât atât, mai sunt încă multe restricţii, ceea ce ar părea că vin din alt sistem, de exemplu, limitarea preţului la unele mărfuri, limitarea adaosului comercial, inclusiv la produse de tutun, care nici nimeni nu poate înţelege că nu este un produs de toate zilele, nu este un produs social. Stăm nedumeriţi, facem demersuri, rămânem acolo unde suntem.”

Europa Liberă: Dar ce vreţi să obţineţi?

Vasile Carauş: „Noi vrem în ţară să fie piaţa liberă şi probabil că unul dintre motivele că astăzi se mai comercializează în stradă este şi faptul că nu se creează condiţii normale pentru cei care au posibilităţi şi capacităţi ca să muncească organizat.”

Europa Liberă: Domnule Carauş, Dumneavoastră puneţi accentul şi pe producerea produselor de către cooperaţia de consum. Mă refer la pâine, în primul rând şi produsele de panificaţie, la mezeluri. E cu profit această afacere?

Vasile Carauş: „Ceea ce ţine de producere, a fost ruinat aproape completamente. Am reuşit undeva să renovăm acolo unde le-am mai găsit, acolo unde au fost înstrăinate nu am mai avut posibilitate. Ne mândrim cu faptul că avem întreprinderi de panificaţie care lucrează la un nivel destul de înalt – Combinatul de panificaţie din Străşeni, Căuşeni, Sângerei, Anenii-Noi, dar nu am atins încă cifra ca să ne putem auto-deservi. Dar ceea ce facem noi conştient în magazinele noastre, permitem ca orice agent economic să-şi expună marfa şi atunci consumatorul alege marfa pe care o doreşte. Interesul nostru este să satisfacem doleanţele consumatorului.”

Europa Liberă: Vă mai preocupaţi şi de achiziţionarea produselor vegetale şi animale de la populaţie şi de la agenţii economici din agricultură.

Vasile Carauş: „Suntem chiar nevoiţi să facem acest lucru fiindcă noi avem şi servicii de alimentaţie publică, unde nu se poate lucra fără produse agricole proaspete. Avem şi contracte cu unii producători permanenţi. Mai avem întreprinderi specializate de colectare, de exemplu, colectarea nucilor, grăunţoaselor, boboaselor şi celelalte, o face o întreprindere specializată „Moldcoop-imex”. Altă întreprindere se ocupă, în special, cu colectarea mierii de albine, prelucrarea ei şi exportul ei. Tot la acest combinat de la Chişinău se produc şi băuturi spirtoase pentru consum zilnic.

Metoda de a împânzi peste tot cu diferite aşa-numite puncte de achiziţie atunci când nu este calitate, fiindcă trebuie să fie şi certificate de provenienţă. Este un produs pe care îl exportăm şi nu poate fi dus aşa pur şi simplu. De exemplu, întreprinderea noastră specializată în exportul mierii de albine a trecut toate acreditările, la toate nivelurile. De la începutul anului avem peste 100 de tone deja exportate în Cehia, în România, acolo unde avem piaţă de desfacere. Noi exportăm în Europa şi nucile. Şi în Italia şi în Germania şi în Franţa.”

Europa Liberă: Vorbind despre modernizare – investiţi bani. cine sunt cei care investesc?

Vasile Carauş: „Noi nu avem posibilitate să colectăm bani de la stat. Nu avem nici posibilitate să intrăm în nişte programe comune cu statul şi de aceea ne preocupăm în reţeaua noastră de ceea ce putem, în afară de aceasta avem diferite legături cu cooperaţia de consum din ţările străine. Suntem membri cu drept de vot deplin în Alianţa Internaţională Cooperatistă. Acum, foarte intens, lucrăm cu Eurocoop. Ţările din jur, şi România şi Ungaria şi Cehia, au mers pe aceeaşi cale cândva.

Vedem ceea ce se face şi în Ucraina, ceea ce se face şi în Rusia şi în Kazahstan şi în alte părţi, adică noi nu stăm pe loc. Ceea ce este bun – luăm. Avem elemente noi, de perspectivă, ceea ce ţine de crearea reţelei Angrocoop Chişinău, Angrocoop Bălţi, vor deservi o reţea de magazine unde preţurile respectiv vor fi mult mai joase decât la mulţi alţii care tind spre a face comerţ.

Şi, într-adevăr, astăzi în sate sunt şi câte 30-40 magazine. Este altceva – aşa cum nu se ţine cont că nu se pot construi trei staţii de alimentare cu petrol alături, aşa nu se pot construi trei magazine alături. Dar neavând arhitecţi la nivel de comună, neavând oameni pregătiţi pentru a lucra în primărie în aceste domenii, se întâmplă ceea ce se întâmplă. Şi atunci avem pe o parcelă mică de pământ, în raza de 100 metri, trei sau patru unităţi. Aceasta nu este o organizare corectă a comerţului şi credem că cu timpul vor fi puse toate la locul lor, fiindcă lumea va observa că aşa ceva nu se poate de făcut.”

Europa Liberă: Ce vă doriţi pentru următorul timp să mai faceţi ca să meargă lucrurile şi mai bine?

Vasile Carauş: „Norma legală întotdeauna poate fi îmbunătăţită, e clar că şi în domeniul organizării cooperativelor avem aici de lucru, dar acum mergem pe calea să avem posibilitatea de sine stătător să ne autofinanţăm şi inclusiv să finanţăm cooperativele şi organizaţiile noastre cooperatiste. Lucrul acesta acum îl facem prin băncile comerciale, fiecare în parte, dar am observat că este mult mai rentabil când muncim cu toţii împreună. Se are în vedere procurarea mărfurilor în cantităţi destul de mari, dacă vorbim despre un miliard, volumul de vânzări, atunci avem posibilitate să ne aşezăm la masa de tratative cu orice agent economic care are o marfă sau alta, care o produce, indiferent, este din ţară sau din afară şi obţinem un preţ bun pentru a putea uşura viaţa celor de la sate. Ei sunt consumatorii noştri şi noi luptăm, chiar, pentru ei ca ai să fie şi în continuare ai noştri şi să-i putem deservi.

Magazinele reutilate aduc deja profit şi lucrează foarte bine şi mi-a fost foarte plăcut să văd fete tinere, bărbaţi tineri, care lucrează în cooperaţia de consum alături de toţi ceilalţi care sunt mai în vârstă. Noi avem peste 6000 angajaţi care de acum lucrează pe nou, adică nu vine o încărcătură, cum era cândva, de 10-15 sau 20.000 circulaţie la o persoană.

O să divulg un secret: La Strășeni

La Strășeni

de exemplu, un magazin care are în jur de 100 metri pătraţi la Vorniceni, raionul Străşeni, un magazin de tip vechi în care am făcut noi modernizări şi reutilările respective, are o circulaţie de peste 600.000 lei lunar. Deci, la sate, nu poate altcineva să ne facă o concurenţă asemănătoare. Avem un magazin cu mai puţin de 100 metri pătraţi în Căuşeni, care are în jur de 900.000, circulaţie lunară. Avem cooperative ca cea din Soroca sau cele din Floreşti, sau din Cahul, Străşeni, Anenii-Noi şi multe altele, unde sută la sută, toate magazinele sunt reutilate, modernizate.

Mai mult decât atât, populaţia înţelege că magazinele cooperatiste au reînviat şi merge la aceste cooperative. Recent, am făcut nişte schimbări enorme în Glodeni, o parte din raionul Râşcani şi altele, cu implicarea directă a întreprinderii proprii a Moldcoop – Angrocoop Chişinău, care a luat la deservire aceste magazine şi imediat s-a schimbat absolut totul. În unele magazine, circulaţia mărfii a crescut de zece ori, iar ceea ce numim noi încrederea cumpărătorului, cred că a crescut de mult mai multe ori. Fiindcă şi marfa se pune la dispoziţie la timp, de calitatea respectivă şi la un preţ accesibil pentru toţi acei care se numesc consumatorii noştri. Pentru sate.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG