Înainte de a pleca în vacanța de vară primarul liberal al capitalei, Dorin Chirtoacă, s-a plâns astăzi din nou că o lege votată în a doua lectură de deputați în iunie va înjumătăți finanțarea de la buget care s-ar cuveni de drept Chișinăului. Detalii, în relatarea Allei Ceapai.
Este pentru a doua oară când primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, declară că din motive politice bugetul primăriei riscă să fie de două ori mai mic anul viitor. Acum o lună, Chirtoacă s-a rezumat doar la a critica proiectul de lege privind finanţele publice locale, la fel cum o făcuse deputaţii pro-Ghimpu în plenul Parlamentului.
Astăzi, edilul capitalei a spus însă că primăria oricum se va descurca chiar şi în lipsa celor 1,5 miliarde de lei. Sumă care, de altfel, acoperă finanţarea a zece din obiectivele principale ale municipalității, printre care drumurile, transportul şi reabilitarea centrului istoric:
„Experţii au confirmat că este vorba de o chestiune politică, adică intenţionat să iau banii municipiului Chişinău. Cu ce scop să răspundă acei care vor să facă acest lucru. În mod normal toate fondurile trebuie să rămână la capitală. Bugetul municipiului nu trebuie atins. Noi o să mergem mai departe şi o să ne descurcăm cum ne-am descurcat timp de șase ani de zile când nimeni nu ne-a dat nici un leu.”
Dorin Chirtoacă explică că bugetul primăriei va sărăci drept urmare a faptului că 50% din impozitele cetăţenilor ar urma să fie transferate în bugetul de stat, aşa cum prevede proiectul de lege privind finanţele publice locale. Prin urmare, în bugetul municipalităţii vor ajunge de două ori mai puţini bani din impozite. Pe de altă parte, însă, guvernul îşi asumă să finanţeze din bugetul de stat instituţiile de învăţământ din capitală. Din nou Dorin Chirtoacă:
„Dacă guvernul îşi asumă în sfârşit rolul de a finanţa învăţământul, unde primăria alocă circa un miliard de lei, de ce, cu asumarea acestui rol, dânşii trebuie să taie din bugetul capitalei. De ce nu caută din sursele proprii? De ce nu fac optimizări la ei în buget? Este nevoie de optimizarea cheltuielilor la nivelul bugetului de stat cu 5%, în aşa fel încât Chișinăul să aibă posibilitatea să se dezvolte fără restanţe.”
Solicitat de Europa Liberă, serviciul de presă al Ministerului Finanțelor, instituţia care a elaborat acest proiect de lege, ne-a declarat că nu comentează declaraţiile politice ale primarului Dorin Chirtoacă şi că legea a fost votată inclusiv de deputaţii liberali, iar aceasta nu vizează o localitate anume. Anterior, ministru finanţelor Veaceslav Negruţă a dat asigurări că municipalitatea nu va avea de pierdut, ci de câştigat urmare a noii formule de finanţare:
„Prin simplu motiv că dacă aplicăm formula de azi, existentă, în cazul Chişinăului, ei trebuie să plătească la bugetul de stat 400 de milioane de lei. ei sunt datori. Dacă se aplică formula nouă anul viitor ei nu vor mai avea de transferat aceşti bani la bugetul de stat. nu li se ia nimic, doar că prin partajare o parte din impozite pe venit pe persoane fizice se transferă către acel fond care va fi folosit ca şi compensatoriu pentru toate celelalte localităţi.”
„În mod special am lăsat această lege pentru ca să o discutăm la toamnă şi să lucrăm asupra ei. Am rugat toate autorităţile, asociaţiile să vină cu propuneri şi sugestii. De aceea orice discuţie la acest capitol o consider ca o speculaţie politică ieftină şi de prost gust.”
Analistul economic de la Expert Grup, Dumitru Budeanschi, spune că deocamdată nu îi este foarte limpede cum s-a ajuns la cifra de 1,5 miliarde de lei pe care bugetul municipal riscă să le piardă anul viitor, aşa cum invocă primarul Chirtoacă.
„Din câte cunosc eu despre modificările prevăzute la legea respectivă nu era prevăzut şi nu reieşeau scăderi drastice la bugetele locale. Lucrurile sunt foarte complexe şi atunci când se aruncă aşa o cifră şi nimeni nu ştie în bază la ce a fost calculată e greu să spui. Dumnealui a venit cu nişte afirmaţii, însă nu a prezentat din ce a reieşit când a ajuns la cifra asta.”
După mai mulţi ani de dezbateri Legea privind finanţele publice locale urmează a fi votat în lectura finală la toamnă, când deputaţii vor reveni din vacanţă. Legea este parte a strategiei naţionale privind descentralizarea locală şi are drept scop asigurarea autonomiei financiare localităţilor din ţară.
