Linkuri accesibilitate

Republica Moldova este mai aproape de România ca niciodată (Foreign Policy)


„Vladimir Putin a forţat nota şi a pierdut susţinerea Americii. (...) Istoria recentă a demonstrat că toţi preşedinţii de stat care au pierdut susţinerea Americii, pierd destul de repede şi puterea în ţara lor”, scrie Marius Dorin Lulea in Adevarul. El crede ca acesta este doar inceputul, că occidentalii „vor urma exemplul celei mai mari puteri mondiale şi vor răci rapid relaţiile cu Rusia. Nu se vor mai accepta concesii, iar interesul acesteia în Europa va fi restricţionat prin regândirea conceptului energetic”. O idee asemanatoare exista si in editorialul Romaniei libere, care vorbeste despre scaderea an de an a influentei Rusiei si despre perspectiva unui esec substantial pentru Putin in aceasta toamna, in caz ca Republica Moldova şi Ucraina vor semna în noiembrie, la Vilnius, Acordurile de Asociere şi de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Momentul Vilnius va da raspuns la intrebarea daca poate Traian Băsescu să se bată cu Vladimir Putin pentru preluarea influenţei asupra Republicii Moldova. Intr-un fel, se arata in acest comentariu din Romania libera, „responsabilii NATO au raspuns deja, atunci când i-au dat în grijă României, din punct de vedere informativ, teritoriul moldovean”.

O analiza publicata de Foreign Policy, periodic editat de Adevarul, sustine ca Republica Moldova este azi mai aproape de România ca niciodată în istoria ei post-sovietică. Valentin Stefan, autorul articolului, pune totul pe seama legaturilor culturale dintre cele doua tari, reluate chiar la initiativa Moldovei, inca de la jumatatea anilor 80. Un alt factor favorizant: prima generatie de tineri basarabeni educati in Romania dupa caderea regimului comunist se regaseste acum in prima linie a politicienilor de la Chisinau.

In revista 22, un amplu studiu semnat de Petre Guran prezinta conceptul rusesc de „a treia Roma”, in varianta lui recent reactivata. Autorul considera ca ofensiva de expansiune ruseasca pe calea ortodoxiei, intrebuintata deja de Stalin și reintrodusa in atentie de unele gesturi ale lui Vladimir Putin, ar putea marca o faza cruciala pentru Republica Moldova. Citam: „Pe 20 iunie 2013, sinodul Mitropoliei Chi­șinăului și a Întregii Moldove a exco­mu­nicat conducerea politică a Republicii Mol­dova, desemnată sub denumirea vagă de „guvernanții”. Acțiunea poate fi citită, desigur, ca o simplă lovitură de imagine dată unui guvern proeuropean în pragul de a înregistra un suc­ces la reuniunea de la Vilnius, pe calea integrării europene. Miza deciziei ecleziale este însă mult mai mare”, arata Petre Guran. „Rolul de gardian al ortodoxiei revine în acest caz autorității bisericești, aceasta pla­sându-se deasupra frontierelor statale și naționale actuale, preocuparea fiind de ordin strict spiritual. Dacă anul 2013 se va încheia cu ca­no­nizarea ierarhului român Gavriile Bă­nulescu-Bodoni de către Patriarhia Mos­covei, atunci el va confirma reintrarea în scena istoriei a celei de a treia Rome”. Petre Guran este prezentat in revista 22 si ca director fondator al Institutului Cultural Roman „Mihai Eminescu”, de la Chisinau, destituit din functie de Andrei Marga.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG