Linkuri accesibilitate

Traseistul agitat mai e încrezător: el va găsi o formaţiune care îi va asigura o viaţă liniştită, lipsită de griji...


În anii ‘ 90, în zorii tranziţiei interminabile, traseistul agitat a avut o revelaţie care l-a făcut să abandoneze bişniţa: numai îmbrăţişînd politica, poţi avea o soartă aurită! Şi el a intrat cu hotărîre într-un partid care le promitea tuturor, cu surle, un viitor luminos.

Însă partidul care l-a aciuat a suferit, în ciuda sloganurilor clamoroase, un eşec usturător chiar în prima campanie electorală. Şi traseistul agitat a înţeles pe loc că partidul lui învins nu-i va putea oferi funcţia pe care el o jinduia. De aceea, a abandonat în grabă mare formaţiunea perdantă şi a urcat pe o ambarcaţiune partinică mare, cu şanse sigure.

Fireşte, în partidul mare şi concurenţa era mai mare. Traseistul agitat a trebuit să muncească cu osîrdie o vreme, să distribuie fluturaşe electorale, să cutreiere localităţile republicii, să pregătească întîlnirile şefilor cu alegătorii naivi. Şi într-o bună zi conducătorul marelui partid l-a remarcat şi l-a teleportat printre nacealnicii formaţiunii. Iar după victoria răsunătoare în alegeri, traseistul agitat a obţinut o funcţie importantă, una care îi permitea să călătorească pe banii contribuabililor prin toată Europa! Acum traseistul agitat huzurea şi-şi rezolva cu uşurinţă problemele personale! Ce minunat e să fii cocoţat în vîrful unui partid învingător!

Însă traseistul agitat îşi dorea mai mult decît atît. El voia să devină un colos al partidului, o mînă dreaptă a eternului şi carismaticului conducător. Iar dorinţa asta arzătoare i-a jucat festa. Sfătuit de nişte cîrcotaşi care rîvneau acelaşi statut, liderul carismatic al partidului a întrezărit un pericol în ascensiunea rapidă a traseistului agitat. Şi i-a ordonat traseistului agitat să elibereze funcţia importantă. Iar traseistul agitat a înţeles imediat că e trecut pe linie moartă.

Plecarea din partidul mare nu mai putea fi amînată. Unde mai pui că liderul unui alt partid, de proporţii mijlocii, i-a propus jilţul de vicepreşedinte. Şi traseistul agitat a plecat zgomotos din partidul mare, organizînd o conferinţă de presă, făcîndu-l cu ou şi cu oţet pe şeful carismatic al marelui partid.

Nici în partidul de proporţii mijlocii însă lucrurile nu au mers prea bine. Da, traseistul agitat era vicepreşedinte. Dar partidul mijlociu mai avea alţi trei vicepreşedinţi. Şi toţi visau să ajungă în jilţul de preşedinte. Şi a început o luptă surdă între vicepreşedinţi, iar traseistul agitat, însoţit de cîţiva ortaci, a părăsit zgomotos şi formaţiunea mijlocie, organizînd o conferinţă de presă, fireşte.

Cu aceşti ortaci, traseistul agitat a creat un partid nou, realizîndu-şi visul de a fi preşedinte. Ce-i drept, partidul nou s-a destrămat peste cîteva luni, iar preşedintele a rămas numai cu sigla. Dar traseistul agitat mai e încrezător: el va găsi o formaţiune care îi va asigura o viaţă liniştită, lipsită de griji...
XS
SM
MD
LG