Linkuri accesibilitate

Gheorghe Arpentin: „Sistemul de control al calităţii vinurilor moldoveneşti parcurge o reformă foarte profundă”


Preşedintele Uniunii oenologilor din Republica Moldova, invitatul emisiunii matinale a Europei Libere.


Autoritatea sanitară din Rusia a declarat oarecum subit că nu vede „tendinţe pozitive” în privinţa verificării de către instituţiile statului moldovenesc a calităţii vinurilor exportate. Rospotrebnadzor avertizează că ar putea reveni la practica de „interacţiune” directă cu producătorii şi furnizorii… Doar retorică bazată pe politic sau şi pe realităţi imposibil de negat în Republica Moldova? Vom discuta cu preşedintele Uniunii oenologilor din Republica Moldova, Gheorghe Arpentin.

Europa Liberă: Aşadar, dle Arpentin, noi reproşuri şi avertismente din partea Rospotrebnadzor referitoare la calitatea vinurilor moldoveneşti… Critici oarecum surprinzătoare, de vreme ce chiar luna trecută autoritatea sanitară rusă avea lande pentru producţia vinicolă moldovenească… Acum, poate, vinul s-a deteriorat din cauza bomboanelor ucrainene apreciate drept calitative de autorităţile agricole de la Chişinău…Dincolo de criticile dinspre Moscova, cum aţi aprecia progresele de verificare a calităţii vinurilor aici, acasă?

Gheorghe Arpentin: „Sistemul de control al calităţii vinurilor moldoveneşti în ultimii doi ani, cel puţin, parcurge o reformă foarte profundă. Încercăm să trecem de la metoda puţin sovietică, puţin primitivă, curativă, care nu prea duce la succes. Vrem să introducem un sistem de control după modelul european, bazat mai mult pe măsurile preventive, care să pună barieră la produsele care nu sunt conforme. Acest sistem nu se face de azi pe mâine, durează deja doi ani. A fost creat cadrul legislativ care permite să aplicăm diferite metode de control al calităţii. Eu cred că asta Ministerul Agriculturii să explice Rospotrebnadzor-ului, să-i informeze, mai ales despre sistemul aproape funcţional pentru indicaţiile geografice, pentru vin cu denumiri de origini, deci vinuri care vor constitui elita vinurilor moldoveneşti. Aceasta este prima întrebare. A doua întrebare: foarte multe depinde de ceea ce se declară la Chişinău, mai ales la nivel politic, deci reacţia Rospotrebnadzor-ului e clasică. Cel mai straniu în comunicatul Serviciului sanitar rus este că ei nu sunt mulţumiţi de Centrul Naţional de Verificare a Calităţii, or Serviciul sanitar este la baza acestui sistem. Formal, este recunoscut laboratorul local, dar în realitate producătorii în afară că au un certificat de la acest Centru, la intrarea în Federaţia Rusă ei trebuie să mai treacă un control şi desigur că producătorul care are o logică financiară şi de afaceri, mai bine se duce acolo unde e punctul principal, la Moscova, unde analizează pe loc probele. Prin urmare, Centrul local de verificare a calităţii rămâne fără clienţi. Deci, ei însuşi au creat această situaţie şi se mai miră.”

Europa Liberă: De fapt, având în vedere că vorbim în cea mai mare parte de societăţi private în industria vinului, ce competenţe şi posibilităţi de control al calităţii poate şi eventual trebuie să aibă statul?

Gheorghe Arpentin

Gheorghe Arpentin

Gheorghe Arpentin: „Statul este responsabil de inofensivitatea producţiei, statul trebuie să garanteze o securitate alimentară. El dă o garanţie în privinţa asta. Însă nu doar statul poate construi sistemul de asigurare a calităţii, care este unul foarte costisitor, prin urmare fără mediul privat, care trebuie sensibilizat să respecte procedurile, să respecte metodele, tehnologiile, este imposibil să obţinem produse de calitate. Deci, sistemul, în afară de un laborator, are nevoie de implicarea tuturor, avem nevoie de un parteneriat care trebuie să ducă la punerea unor bariere la toate produsele care nu sunt conforme.”

Europa Liberă: Cum, de câte ori este verificată calitatea vinului vreunui producător? Se verifică o dată pe an şi se presupune că X sau Y va fi corect un an sau mai mulţi?

Gheorghe Arpentin: „Deci, sistemul de astăzi lucrează în felul următor: producţia se controlează la mai multe etape critice, însă cea mai multă atenţie se atrage când produsul e plasat pe piaţă, când este îmbuteliat, când trebuie să ajungă la consumator, atunci este supus la toate testele: de calitate, de inofensivitate, etc. Aici e un punct slab al sistemului, pentru că noi putem să constatăm dacă produsul e conform sau nu. Dacă este conform totul e bine, dar dacă nu e conform, produsul trebuie distrus or luate alte măsuri ca să nu ajungă pe masa consumatorului.”

Europa Liberă: În ce măsură mai poate fi cumpărată iluzia de calitate sau, altfel spus, în ce măsură se mai pot cumpăra nişte rezultate bune de expertiză în cazul unui vin prost?

Gheorghe Arpentin: „Păi, dacă vinul e prost nu îl ajută nicio analiză. Ceea ce este important pentru noi, trebuie să ne organizăm şi să lucrăm în aşa fel încât vinul prost să nu ajungă la consumator. Cred că acesta este sarcina noastră. Lucrăm ca să obţinem zero defect.”

Europa Liberă: Ce se întâmplă dacă cineva este vinovat de înşelarea consumatorului printr-o testare mincinoasă a calităţii vinului? Doar ruşinica?

Gheorghe Arpentin: „Sunt sancţiuni preventive. Dacă înainte ţi se întorcea marfa şi tu, ca producător, trebuia să te gândeşti ce să faci cu aceasta, acum sunt sancţiuni progresive, începând de la ceea că se preîntâmpină şi îţi trimite alte controale, să vadă care este pricina, de ce se întâmplă lucruri mai puţin bune la producător, până la retragerea completă şi distrugerea lotului care nu este conform. Principiul este cu cât mai prost ai să lucrezi, cu atât mai mult atragi controale asupra ta. Mai mult ca atât, controalele sunt plătite de producătorul care nu lucrează onest.”

Europa Liberă: Recent inspecţia sanitară rusă se arăta îngrijorată de faptul că doar mai puţin de jumătate din cele peste 40 de întreprinderi moldoveneşti autorizate de serviciul sanitar rus să exporte, vin, băuturi alcoolice pe piaţa rusă efectuează livrări…. Dvs. ce explicaţie aveţi că o bună parte din producători – iată - ar ieşi că ignoră piaţa estică?

Gheorghe Arpentin: „Pentru un om care face afaceri previzibilitatea este foarte importantă. Riscurile care predomină condiţionează poziţia de aşteptare sau de precauţie a producătorului ca să nu se ducă pe o piaţă anume. Nesiguranţa influenţează negativ asupra dinamicii de dezvoltare a exporturilor spre Rusia. Noi recunoaştem că Rusia e o piaţă importantă, însă ca să ne dezvoltăm din punct de vedere al comerţului nu dorim să investim în pieţe care nu sunt previzibile şi asupra căreia impactul politic este major. Producătorii sunt foarte atenţi la astfel de situaţii.”

Europa Liberă: În general, sunteţi satisfăcut de ritmul în care industria moldovenească a vinului se aliniază standardelor devenite demult tradiţie în alte ţări?

Gheorghe Arpentin: „Am vrea cât mai repede însă e nevoie ca şi administraţia să fie receptivă la toate schimbările, or nu este cazul Moldovei încă. Mergem înainte, reformele continuă, unii nu le înţeleg, alţii se alătură mai târziu, însă eu cred că avem o mişcare pozitivă, un vector de dezvoltare mai mult şi mai puţin pozitiv, şi la sigur vom atinge scopurile pe care le-am fixat.”
XS
SM
MD
LG