Linkuri accesibilitate

Tendințe separatiste printre găgăuzi


Stema autonomiei găgăuze pe primăria de la Comrat

Stema autonomiei găgăuze pe primăria de la Comrat

Vitalie Ciobanu: „Separatismul nu e o chestiune doar de prejudecăți și lipsă de comunicare, ci și o problemă de siguranță națională.”


Apropierea Moldovei de Uniunea Europeană generează nu doar efecte pozitive, ci – ca orice proces de schimbare – provoacă și tensiuni, tentații separatiste alimentate din exterior. Rusia subvenționează masiv regimul de la Tiraspol. Sporadic, și la Kiev răsună voci revanșarde. Zilele trecute, Eduard Leonov, deputat în Rada Supremă din partea Partidului Naţionalist ucrainean „Svoboda”, declara că în cazul unirii Republicii Moldova cu România, Ucraina ar trebui să anexeze Transnistria, întrucât, după opinia politicianului ucrainean, aceasta a făcut parte din Ucraina. Chiar dacă, oficial, Kievul susține integritatea teritorială a Republicii Moldova, asemenea declarații nu au cum să nu trezească îngrijorări la Chișinău și în capitalele europene, cele care vor evalua în curând gradul de adecvare a Ucrainei la standardele occidentale.

Vitalie Ciobanu

Vitalie Ciobanu

În autonomia găgăuză, o seamă de activiști civici ar dori să inițieze un referendum privind independența regiunii. Ideea este susținută și de unii demnitari. De pildă, de Ivan Burgudji, președintele Comisiei Juridice din Adunarea Populară de la Comrat, care consideră că autonomia găgăuză ar trebui să aibă servicii de securitate proprii. Referendumul ar urma să se desfășoare pe 25 septembrie curent, până atunci se va lucra intens cu electoratul. Este interesant că majoritatea deputaților din Adunarea Populară de la Comrat sunt membri PD, aparțin deci unui partid din Coaliția de guvernământ de la Chișinău. Tocmai de aceea opinia publică este în drept să se aștepte ca partidul domnilor Lupu și Plahotniuc să se mobilizeze întru descurajarea acestor tendințe separatiste.

Bașcanul Formuzal are și el un discurs sinuos. Ba face declarații de sfidare a autorităților centrale, ba vorbește despre dorința poporului găgăuz de a continua alături de Moldova. Mai nou, dl Formuzal s-a supărat pe analiștii de la Chișinău, care, în opinia sa, nu manifestă suficient respect pentru autonomia găgăuzilor și astfel alimentează tendințele extremiste. Evident, bașcanul își are propriile reglări de conturi la Comrat și încearcă să-și vândă scump pielea la Chișinău, unde este membru din oficiu al Guvernului. Din aceleași motive, nu ezită să-și afișeze bunele relații cu Moscova, să se prezinte ca protejat al patriarhului Kirill.

Enclava găgăuză s-a remarcat mereu printr-o serie de particularități originale. Preferă să vorbească mai degrabă rusa decât limba maternă, simpatizează, mai pe față sau în surdină, cu cei de la Tiraspol, participă la evenimente comune, pretinde la un statut similar cu Transnistria în cadrul unui eventual stat cu Moldova.

Cum gestionează Chișinăul această situație? Destul de defectuos. E nevoie de mai mult dialog. Integrarea europeană nu e un proiect doar în beneficiul populației românofone, ea îi vizează pe toți cetățenii Republicii Moldova. Liderii găgăuzi ar trebui să înțeleagă un adevăr: a miza azi pe propagandă antiromânească, pe sloganuri staliniste, pe fobii, te descalifică moral și politic. Conducătorii au obligația să nu mintă, să nu-și isterizeze poporul. Europa înseamnă drepturi și șanse de dezvoltare pentru orice comunitate, inclusiv pentru minoritățile naționale. Liderii găgăuzi știu asta, dar uită. Sau se prefac că nu știu.

De aceea, pledând pentru apropiere, e legitim să ne întrebăm: poți avea un dialog constructiv și logic cu cineva despre care bănuiești că este influențat din afară, că acționează în virtutea unei afilieri ilegale? Pentru că oricâte argumente vei invoca – politice, juridice și de bun-simț –, dacă ele se vor izbi de o agendă ascunsă, contrară intereselor naționale ale Republicii Moldova, va fi un timp pierdut. Separatismul nu e o chestiune doar de prejudecăți și lipsă de comunicare, ci și o problemă de siguranță națională.
XS
SM
MD
LG