Linkuri accesibilitate

Raportul de Stare a Țării: mesaje și realități moldovene


Adrian Lupușor, director Expert-Grup

Adrian Lupușor, director Expert-Grup

Adrian Lupușor: „Raportul relevă o scădere a încrederii în instituțiile statului”



În ce stare este ţara şi care ar fi remediile pentru suferinţele sau riscurile spre care se îndreaptă? S-a transformat oare, într-adevăr, Republica Moldova într-un loc fără speranţă? Răspunsuri în convorbirea cu economistul Adrian Lupuşor, directorul executiv al Centrului analitic independent „Expert Grup”.

Europa Liberă: Sunteţi unul dintre autorii Raportului de Stare a Ţării, realizat sub auspiciile centrului „Expert Grup”, raport pe care cititorul din mine, de exemplu, l-a parcurs - recunosc - cu un fel de curiozitate bolnăvicioasă, ca pe un istoric al bolii şi al tratamentelor prescrise... Raportul vizează evidenţe sau realităţi în multe cazuri dure, care ar trebui să cheme urgent actorii politici, autorităţile să se gândească la soluţii, priorităţi exprimate în politici şi acţiuni. Raportul e amplu, vizează toate domeniile relevante – de la demografie, de pildă, la climatul speranţelor; prea mult de cuprins pentru un interviu. Aşa că v-aş propune să ne referim doar la cele mai evidente mesaje pe care trebuie să le percepem din acest raport. Dacă ar fi să scoateţi în evidenţă cel mai important mesaj privind starea ţării, pe care l-aţi alege?

Adrian Lupuşor:
„Raportul relevă faptul că, cu părere de rău, starea ţării este una precară. Acest lucru ar trebui să fie un semnal de alertă pentru guvernare. O concluzie fundamentală este că acea creştere economică care a fost înregistrată pe parcursul ultimilor ani, o creştere destul de dinamică, una din cele mai înalte din regiune, de fapt, nu a fost una inclusivă, ceea ce înseamnă că o bună parte din populaţie nu a beneficiat de pe urma acestei creşteri economice. Drept rezultat avem o situaţie în care economia moldovenească este o economie a deficitelor, avem deficit bugetar, deficit comercial, deficit al balanţei de plăţi, ceea ce nu poate fi o situaţie sustenabilă pe termen lung.”

Europa Liberă: Aşadar, modelul moldovenesc de creştere economică pare să rămână, din câte ne dăm seama, unul păgubos?

Adrian Lupuşor:
„Da, aveţi perfectă dreptate. Moldovenii, în general, s-au dovedit a fi mai pesimişti acum, în comparaţie cu câţiva ani în urmă. De fapt, Raportul de stare a ţării conţine şi un sondaj reprezentativ la nivel de ţară pe care l-am efectuat în 2013 şi l-am comparat cu acelaş sondaj făcut în 2009 şi, de fapt, acest sondaj relevă o înrăutăţire a percepţiei populaţiei vizavi de nivelul de trai din Republica Moldova, vizavi de oportunităţile de care dispun. La fel se observă şi o înrăutăţire a încrederii populaţiei în instituţiile statului.

Pot să vin cu câteva exemple: dacă în 2009, 40 % din populaţia ţării a considerat că politicile statului nu reflectă interesele personale ale acestora, atunci în 2013 această pondere a crescut la 72 %, ceea ce denotă mai multe lucruri. În primul rând, observăm o lipsă de comunicare sau o comunicare insuficientă a reformelor pe care statul le implementează, astfel încât populaţia nu înţelege importanţa acestor reforme. În al doilea rând, aceasta ar putea fi o cauză a mersului lent al reformelor şi, respectiv, populaţia nu simte efectele acestora. În acelaşi timp, o bună parte din măsuri pur şi simplu nu reflectă sau nu coincid cu interesul public, ceea ce la fel se reflectă şi în acest statistici.”

Europa Liberă: Dar reforma regulatorie, drepturile de proprietate, administrarea fiscală, sistemul judeciar. Cât de arzătoare sunt problemele sub acest aspect?

Adrian Lupuşor:
„Sistemul judiciar este problemă fundamentală sau „călcâiul lui Ahile” pentru ţara noastră şi pentru dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova, deoarece nu putem miza pe atragerea investiţiilor strategice în R. Moldova atâta timp cât investitorii nu vor avea încredere în sistemul judecătoresc care să respecte drepturile de proprietate şi care oferă o certitudine că clauzele contractuale vor fi respectate pe teritoriul acestei ţări. La acest capitol avem carenţe esenţiale şi aceasta reflectă nu doar Raportul nostru, dar şi clasamentele internaţionale care confirmă faptul că sistemul judecătoresc este unul ineficient. Reforma regulatorie la fel este una importantă şi este necesar de dinamizat acest proces deoarece insuficienţa de capital, insuficienţa de investiţii în Republica Moldova este cauzată şi de un mediu de afaceri mai puţin prietenos pentru investitori, fapt ce confirmă necesitatea activizării reformelor.”

Europa Liberă: Deci, reguli mai prietenoase şi mai clare...

Adrian Lupuşor:
„... sigur şi un cadru mai liberalizat în acest sens. Avem nevoie de anumite legi care să simplifice procedurile de acordare a certificatelor cu caracter permisiv. Este necesar ca autorităţile să aibă o marjă de discreţie mai mică în acordarea acestui proces, astfel încât şi înclinarea spre corupţie a funcţionarilor publici să fie mai mică.”

Europa Liberă: Calitatea capitalului uman ar fi o altă decepţie din Republica Moldova? De ce rămâne în continuare o decepţie, alături de – să zicem – „exodul creierelor”, atât cât mai poate fi?

Adrian Lupuşor:
„Exodul creierilor şi calitatea capitalului uman sunt procese intercorelate. Calitatea capitalului uman, într-adevăr, este o constrângere fundamentală pentru dezvoltarea ţării şi o cauză esenţială îl reprezintă sistemul de educaţie care este încă ineficient şi slab corelat cu realităţile economice şi cu cererea de pe piaţa muncii, deşi se întreprind careva măsuri în vedea formării acestuia. Un exemplu pe care aş vrea să-l aduc din acest sondaj sociologic este că dacă în 2009 – 18% din populaţie considera că educaţia nu asigură succesul în viaţă, atunci în 2013 circa 46% au afirmat acest lucru. Deci, observăm o creştere de circa trei ori a ponderei respondenţilor care consideră că educaţia nu poate le poate asigura un succes în carieră.”

Europa Liberă: Poate aceste nemulţumiri faţă de calitatea învăţământului în general vor fi şi un fel de motor? Nemulţumirile, de obicei, presupun şi anumite îmbunătăţiri sub presiunea societăţii.

Adrian Lupuşor:
„Este şi un mesaj cheie al acestui Raport. Sunt anumite concluzii pesimiste care relevă anumite mesaje de alertă pe care autorităţile ar trebui să le preia şi să se activizeze în procesele de reforme.”

Europa Liberă: Republica Moldova trece prin schimbări demografice fără precedent, populaţia se reproduce mai încet şi îmbătrâneşte văzând cu ochii. Am văzut o atenţionare asupra unui conflict între generaţii în această privinţă. Acesta cum şi de ce s-ar putea manifesta?

Adrian Lupuşor:
„Situaţia demografică este problematică inclusiv şi din cauza faptului că avem un sistem de asigurări sociale care nu este adaptat pentru aceste constrângeri demografice. Avem un sistem de pensionare bazat pe un singur pilon care este redistributiv şi crează presiuni, scale imense şi care vor creşte în continuare dacă acest sistem nu va fi reformat. Noi anticipăm că acest sistem totuşi va fi mai devreme sau mai târziu reformat sub presiunea atât a societăţii, cât şi a constrângerilor demografice, iar reformele de obicei în acest domeniu ţin de dezvoltarea sistemului de pensii private, un sistem cumulativ, care, de obicei, crează acest conflict intergeneraţional.

Aceste reforme, prin definiţie, favorizează tinerii şi defavorizează pe cei în vârstă deoarece au un anumit efect redistributiv de la generaţiile în vârstă la cele tinere. Deci, această reformă pe scurt va însemna că banii pe care tinerii îi plătesc atunci când lucrează, când plătesc acele cotizaţii sociale nu vor fi redirecţionate spre plata pensiilor pentru actualii vârstnici, ci vor fi acumulaţi pe contul individual al fiecărui contribuabil. Ceea ce înseamnă că aceasta va crea presiuni pe termen scurt asupra Fondului în ceea ce ţine de plata pensiilor actualilor pensionari şi acest conflict între generaţia tânără şi cea în vârstă ar putea să se răsfrângă şi asupra opţiunilor politice şi să se reflecte inclusiv pe eşichierul politic.”

XS
SM
MD
LG