Recolta de grâu de anul acesta este cea mai bună din ultimii zece ani şi constituie peste 1 milion de tone, a spus, astăzi, ministrul agriculturii, Vasile Bumacov. 30 de mii de tone de grâu vor fi direcţionate în Rezerva de Stat, iar 160 de mii vor merge la export. Dacă se va ieftini şi cu cât preţul grâului, dar şi a pâinii a încercat să afle Alla Ceapai:
Ministrul agriculturii a spus că urmare a recoltei mare de grâu, preţul acestuia ar trebui să se ieftinească. Vasile Bumacov însă a evitat să facă pronosticuri vizavi de preţ, spunând că totul va depinde de înţelegerea la care vor ajunge producătorii agricoli şi procesatorii. Dacă anul trecut producătorii agricoli au mers la întâmpinarea şi nu au scumpit exagerat preţul grâului care era în deficit, anul acesta se va miza pe solidaritatea procesatorilor, spune Bumacov:
„De data aceasta vom veni cu o adresare către procesatori. Ca ei să se gândească cum îţi păstrează relaţiile contractuale pe viitor, cum îşi creează relaţia de parteneriat pentru a nu permite micşorarea preţului la grâu sub preţul de cost.”
Cât priveşte pâinea şi produsele de panificaţie, ieftinirea acestora e puţin probabilă, sugerează Vasile Bumacov. Şi asta pentru că preţul grâului constituie doar o treime din costul pâinii:
„Unele brutării din raioane, din sate au majorat anul trecut preţul la pâine şi nu exclud că în acest an ei vor micşora preţul la pâine. Iar combinatele care au lucrat în pierdere dacă şi vor micşora preţurile nu cred că va fi esenţial, fiindcă această fluctuaţie nu trebuie să se regăsească imediat. Dar încă o dată vreau să vă spun că prețul pâinii nu constă numai din grâu. Partea leului în cost este energia, utilajul ş.a.m.d.”
Deşi nu este tocmai de acord cu aşa numita pâine socială ministrul dă asigurări că, deocamdată, va continua să fie comercializată. Însă această modalitate de ajutorare a celor săraci trebuie revăzută, spune Bumacov, din motivul că nu tocmai nevoiaşii sunt cei care beneficiază de această pâine la preţ redus.
Cât despre celelalte culturi cerealiere cum ar fi orzul, rapiţa, dar şi mazărea există, de asemenea, un surplus de recoltă, care urmează a fi exportat. Vasile Bumacov dă asigurări că toţi producătorii agricoli vor avea acces egal la facilităţile de export:
„În fiecare an există tendinţă de a monopoliza exportul de cereale şi exportul de fructe şi legume. Trebuie să facem tot ce este posibil să-i protejăm pe producătorii agricoli prin informaţie necesară de cei care sunt speculanţi, care încearcă să le cumpere grâul cu un preţ derizoriu, statul va face totul. Statul va face tot ce îi stă în puteri să nu permită monopolizarea în piaţă.”
În ultimele zile mai mulţi agricultori şi-au exprimat temerea că recolta neobişnuit de bună de grâu şi alte cereale nu le va aduce profituri mari, pentru că preţurile sunt în scădere, iar facilităţile de export sunt disponibile doar unor producători agricoli. Expertul Viorel Chivriga consideră justificate temerile agricultorilor. La părerea sa atât pe piaţa internă, cât şi în comerţul extern nu există o competiţie loială:
„Într-adevăr producţia de cereale din acest an nu are o solicitare pe piaţă, iar preţurile sunt foarte mici. şi esplicaţia este de aşa natură – în primul rând, situaţia în Republica Moldova, dar şi pe piețele regionale, devine mai puţin favorabilă anume pentru aşteptatele vânzări pe care trebuiau să le realizeze agricultorii. În al doilea rând, avem un număr destul de redus de exportatori care îşi fac jocul propriu pe piaţa de cereale, propun nişte preţuri destul de modeste şi care nu sunt agreate de producători. Şi în rândul trei, avem o piaţă construită cu multe, multe deficienţe.”
Viorel Chivriga spune că statul are mecanisme şi instrumente eficiente pentru a asigura o bună funcţionare a pieţei de cereale, doar că nu există şi voinţă politică:
„Statul putea să utilizeze, poate parţial anul acesta, cu două trei luni în urmă măsurile de intervenție pentru a stoca în rezervele de stat unele cantităţi de grâu. Acest lucru ar fi ajutat foarte mult ca agricultorii să recolteze la timp şi să mizeze nu doar pe o producţie mai înaltă, dar şi pe calitate, de fapt şi preţurile trebuiau să fie mai mari. Pe de altă parte sunt o serie de instrumente cum ar fi preţurile, preţul pieţei interne, preţul indicativ, preţul de intervenţie care nu sunt utilizate în Republica Moldova.”
Potrivit prognozelor Ministerului Agriculturii în acest an va fi o recoltă bogată şi de floarea soarelui, sfeclă de zahăr, porumb şi soia. Se estimează o recoltă de culturi oleaginoase de 650 de mii de tone, dublu faţă de necesităţile pieţii interne. Iar în urma recoltării sfeclei se vor obţine peste 110 de mii de tone de zahăr, 35 de mii dintre care urmează să fie exportat în UE.
