Centrul Naţional Anticorupţie a anunţat astăzi că i-a pus sub urmărire pentru spălare de bani pe șefii de la două companii farmaceutice care au livrat în ultimii ani medicamente de sute de milioane de lei instituţiilor statului. Firmele ar fi apelat la scheme ilicite prin care ar fi mărit şi de patru ori preţul real de achiziţie al medicamentelor importate, a precizat CNA, fără însă a da numele companiilor sau directorilor suspectaţi. Ofiţerii anticorupţie au anunţat de asemenea că cel puţin unul din medicamentele importante din China de firmele respective, anume oxitocina, a fost declarat total ineficient de Agenţia medicamentului şi a fost retras din instituţiile medicale în care a ajuns. Amânunte despre ancheta CNA are Liliana Barbăroşie.
Potrivit rechizitoriului citat într-un comunicat al Centrului Naţional Anticorupţie, din 2010 şi până în 2013 cele două companii au câştigat 16 licitaţii publice şi au livrat în spitalele moldoveneşti medicamente în sumă de 100 de milioane de lei. Toate erau aduse din China, pe cale maritimă, prin portul Odesa. Acolo, spun oamenii legii, intrau pe fir companiile off-shore prin care preţurile de import ale unor loturi de medicamente erau majorate şi de patru ori. Profitul obtinut pe aceasta cale ajungea la beneficiari prin conturi deschise pe nume de persoane terţe în bănci letone.
Investigaţia a durat jumătate de an şi a fost efectuată cu suportul organelor de drept din Letonia şi a misiunii EUBAM, au mai precizat ofiţerii anticorupţie.
Suma prejudiciului se ridică, preliminar, la 90 de milioane de lei. Victoria Gâncear, ofiţer al secţiei specializate pe investigarea spălărilor de bani de la CNA a explicat astfel provenineta acestei sume:
„Este diferenţa între sumele plătite companiilor chineze de la care erau cumpărate medicamentele şi cea pe care ajungea să o suporte bugetul pentru aprovizionarea spitalelor publice cu doctorii. Adică s-au majorat preţurile la import între 2-4 ori.”
CNA şi procurorii anticorupţie spun că în urma percheziţiilor au acumulat suficiente probe pentru a-i inculpa pe subiecţii investigaţiilor. Este vorba despre acte ce confirmă afilierea cu companiile off-shore, facturile originale şi cele cu care se înlocuiau, carduri ale băncilor letone, ştampile şi acte doveditoare ale contabilităţii duble. De ce în aceste condiţii nu s-au făcut publice companiile? Victoria Gâncear spune că la insistenţa procurorilor anticorupţie:
„Procurorii nu ne-au dat voie să facem publice numele companiilor. Ca să nu prejudiciem ancheta. Mai sunt şi alte companii, iar investigaţiile vor fi continuate împreună cu serviciile specializate din Letonia şi EUBAM.”
Reporterii unui site specializat pe tematică medicală care au vorbit cu avocaţii celor două companii au scris astăzi că firmele bănuite de CNA s-ar numi „Sangalimed” și „Metatron” şi că ambele se declară victime ale unei campanii de discreditare menite să le înlăture de pe piaţă în favoarea unor terţi operatori. Companiile ar fi livrat în instituţiile publice, printre altele, Dexametazon, soluție Ringer, Amoxicilină, dar şi Oxytocin-ul despre care Agenţia medicamentului spune că ar fi ineficient, prin urmare l-a retras deja din instituţiile publice. CNA a deschis un dosar separat în acest caz, iar autorităţile medicale nu au comentat deocamdată niciunul din cele două episoade.
