Linkuri accesibilitate

Comisia Europeana si FMI vor continua sa supravegheze mersul economiei românești printr-un nou Acord de tip preventiv.



România s-a înțeles ieri cu FMI și UE asupra unui nou credit, numit de precauție: 4 miliarde de euro pe care nu-i va folosi decât în cazul unor turbulențe neprevăzute pe piețele financiare. De ce are România ieșită din recesiune de acest acord și ce condiții îi sunt atașate, aflăm din relatarea corespondentei noastre la București, Sabina Fati.
Comisia Europeana si Fon dul Monetar International vor continua sa supravegheze mersul economiei românesti printr-un nou Acord de tip preventiv, ceea ce inseamna ca România va avea acces la cele patru miliarde de euro disponibili, doar in caz de mare urgență. Cit de drastica este, insa, supravegherea exercitata de oficialii celor doua institutii?

Daca ar fi sa analizam ultimul Acord, care tocmai s-a finalizat, observam cu usurinta ca România nu si-a respectat mai de loc angajamentele luate: tinta de inflatie a fost depasita, astfel incit pe 2012 inflatia a fost de 5% in loc de trei procente, privatizarile mari nu au avut loc, iar dupa esecul trecerii în proprietate private a combinatului chimic Oltchim, acum asistam la un blocaj intre premier si presedinte pentru vinzarea pachetului majoritar de la CFR Marfa, unde investitorul strategic a devenit, cu sprijinul guvernului un om de afaceri autohton care deocamdata nu poate dovedi ca are cei 200 de milioane de euro suma pentru care a licitat.

Introducerea managementului privat in companiile de stat, listarea pe bursa a mai multor societati, inclusiv a celor neproductive, sint alte restante din ultimul Acord cu FMI. Guvernul ar fi trebuit sa vinda pina acum un pachet minoritar de actiuni de la Nuclearelectrica, întreprinderea care administreaza Centrala Nucleara de la Cernavoda, dar si o parte din Hidroelectrica, companie profitabila, dar care a fost blocata mai mult de un an pe lista intreprinderilor aflate in insolventa. Statul român nu a reusit, pe de alta parte, nici sa vinda 20% din actiunile Tarom, compania aeriana nationala si nici pachetul majoritar al Postei Romane. Toate acestea aveau termene precise in calendarul vechiului acord pe care România l-a incheiat in 2011 cu FMI.
Incapacitatea guvernului de a respecta vechiul Acord cu FMI ridica o serie de semne de intrebare in privinta punerii in practica a noului angajament.
Florin Citu, economist sef al ING Bank si probabil singurul analist român care a prevazut dezechilibrele economice din perioada crizei, sustine, de pilda, ca un nou acord cu Fondul ar fi inutil. De altfel, Citu i-a si scris directoarei generale a FMI, Christine Lagarde ca economia României nu mai poate suporta inca doi ani de reforme mimate, asa cum s-a intimplat din 2009 pina acum, cind „FMI a fost spectator si a privit cum companiile de stat, care ar fi urmat să fie privatizate, au rămas o gaură neagra pentru resursele bugetare”. Analistul mai adauga ca „solutiile de sustinere a cresterii economice au fost cele pe care clasa politica le-a aminat permanent” si ca „amînările repetate ale reformelor economice au fost aprobate de fiecare misiune FMI, care a dat nota de trecere dupa toate vizitele trimestriale”
In schimb, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei (BNR), care recunoaste ca in istoria ultimilor 23 de ani doar doua Acorduri cu FMI au fost cu adevarat duse pina la capat crede că „fără conditionalitatile formulate de Fond si de Banca Mondiala, România nu ar fi initiat si derulat atitea reforme cite a facut si, in consecinta, nu ar fi progresat atit de mult pe cit a facut-o”.

Expertul BNR aduce in plus trei argumente serioase pentru nevoia unu nou acord cu FMI: incertitudinea care persista inca in Uniunea Europeana si mai ales in zona euro, in al doilea rind natura problemelor cu care se confrunta economia României, in special coruptia generalizata, si, nu in ultimul rind, alegerile europarlamentare si prezidentiale de anul viitor, care ar putea duce, daca nu la alunecarile fiscal clasice, cel putin la stoparea masurilor de restructurare cerute de FMI.
Cheia de bolta a noului Acord, care va fi semnat in octombrie este, dupa cum a declarat chiar Christine Lagarde cind a venit la Bucuresti, „privatizarea si restructurarea companiilor de stat”: este vorba de cele restante, din acordul anterior, inclusiv CFR Marfa, companie pentru care e posibil sa se reia privatizarea, dupa cum sustin unele surse bine informate. De asemenea o importanta mare va fi acordata reformei sanatatii, pentru ca specialistii Fondului au constatat ca alocarile in sistemul de sanatate sint foarte slabe, iar ineficiența este ridicata: accentul va cadea pe preventie si tratament ambulatoriu pornindu-se de la premisa ca ingrijirea spitaliceasca e scumpa si ca va trebui furnizata doar acolo unde e cazul.
XS
SM
MD
LG