Linkuri accesibilitate

Gheorghe Cojocaru: „Statutul de republică nu poate fi un panaceu nici pentru Comrat, nici pentru un mal al Republicii Moldova.



În vizita sa săptămânală la studioul din Chișinău al Europei Libere, istoricul și publicistul Gheorghe Cojocaru a stat de vorbă cu Radu Benea despre nemulțumirile exprimate de conducerea autonomiei găgăuze la adresa administrației centrale.

Gheorghe Cojocaru: „Liderul de la Comrat, Mihail Formuzal, a obişnuit opinia publică cu declaraţii dintre cele mai controversate, una dintre cele mai recente afirmaţii publice ale sale fiind cea cu privire la cererea de a i se acorda autonomiei teritoriale găgăuze un statut de republică. Cererea a fost sonorizată, după cum se ştie, imediat ce liderul comunist, Vladimir Voronin, s-a pronunţat asupra atribuirii statutului de republică zonei de dincolo de Nistru.”

Europa Liberă: Vedeţi vreo legătură între aceste declaraţii?

Gheorghe Cojocaru: „O legătură directă nu pare să existe între declaraţiile celor două personaje. Mai curând, Formuzal a profitat de cele declarate de Vladimir Voronin, ca şi altă dată, în trecut, pentru a se face din nou auzit şi la Comrat, şi la Chişinău, şi în exterior. Comratul a urmărit întotdeauna să-şi sincronizeze acţiunile cu cei de la Tiraspol, să ceară şi să obţină tot atât cât ar putea cere liderii transnistreni.”

Europa Liberă: De ce apar aceste cerinţe şi ce semnificaţii au acestea?

Gheorghe Cojocaru: „Aceste cerinţe sunt, mai curând, o diagnoză care arată cât de fragilă şi nesudată este actuala Republică Moldova. Statutul de republică nu poate fi un panaceu nici pentru Comrat, nici pentru un mal al Republicii Moldova. Or, însăşi Moldova de astăzi este, în ansamblul ei, o republică şi, totodată, cel mai sărac stat din Europa, o republică care se confruntă cu o sumedenie de probleme, unele mai complicate decât altele. Faptul că asemenea cerinţe vin din partea unei zone care se bucură de un statut aparte, în cadrul societăţii, ilustrează, o dată în plus, neîncrederea faţă de un proiect comun al tuturor cetăţenilor Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Ipotetic vorbind, ce se va întâmpla, dacă, în peisajul Republicii Moldova, vor mai apare câteva republici?

Gheorghe Cojocaru: „Probabil, se va da o satisfacţie unor proiecte politice care nu pleacă de la ceea ce ar trebui să unească societatea şi prin care se urmăresc interese contrare unei construcţii naţionale de durată. Prin absurd, reproducerea sau multiplicarea acestui tip de entitate, într-o regiune atât de redusă ca proporţii, lipsite de o fundamentare socială şi economică, pare a fi mai mult o aventură la care îmbie nişte oameni politici, cărora le pasă prea puţin de interesul general, şi o tentativă de sustragere de la soluţionarea problemelor cu care se confruntă, în fiecare zi, oamenii simpli.

O eventuală reconfigurare în bine a sistemului politic actual ar avea sens, dacă s-ar pleca de la o idee comună, rezonabilă, argumentată şi unificatoare. Or, în lipsa acesteia, nimeni nu va putea garanta că, odată cu dobândirea acestui statut râvnit de republică, subiectul respectiv nu va fi tentat să întoarcă imediat spatele actualei Republici Moldova.”
XS
SM
MD
LG