Linkuri accesibilitate

Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului i-a cerut Parchetului Militar să înceapă urmărirea penală împotriva fostul comandant al penitenciarului Rîmnicu Sărat.


„Tortionare esti acasa? Mortii nu te lasa” este un graffiti scris pe blocul in care locuieste locotententul colonel Alexandru Visinescu, fostul comandant al penitenciarului Rimnicu Sarat intr-una dintre cele mai dure perioade ale represiunii comuniste, între 1956 si 1963. Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului a facut o ancheta din care rezulta ca Visinescu, a dus o politica de exterminare a detinutilor politici si i-a cerut Parchetului Militar sa inceapa urmarirea penala impotriva acestuia pentru savirsirea infractiunii de omor deosebit de grav.

Dupa ce Institutul a dat publicitatii rezultatele investigatiei, mai multi ziaristi s-au dus sa-l caute pe fostul comandant al inchisorii din Rimnicu Sarat si l-au asteptat in fata casei pentru a-i pune întrebari. In loc de raspunsuri, Alexandru Visinescu, acum in virsta de 88 de ani, a inceput sa dea cu pumnii in cameramani si sa-i injure pe reporteri. La penitenciarul Rimnicu Sarat au fost trimisi aproape toti membri ultimului guvern dinaintea instalarii regimului comunist si tot aici au fost inchisi liderii partidelor istorice (Titel Petrescu, Ion Mihalache, Corneliu Coposu). Potrivit presedintelui executiv al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului, Andrei Muraru, toti detinutii inchisi in timpul regimului comunist la Rimnicu Sarat au fost torturati fizic si psihic ca urmare a deciziilor luate de comandantul penitenciarului: „toate dovezile, fie ca este vorba despre amanunte oferite de subaltern sau de documente de arhiva arata ca Alexandru Visinescu este responsabil din punct de vedere penal pentru decesele inregistrate in timpul mandatului sau”, a declarat presedintele Institutului.

Nu este primul tortionar descoperit in cei 23 de ani care au trecut de la caderea comunismului, ziarele au gasit destui, dar in mod surprinzator procurorii nu s-au sesizat. Poate fiindca mai erau in sistemul juridic oameni care au fost complici la alte abuzuri ale vechiului regim si care au incercat sa tina sub capac astfel de lucruri. In 1999, scriitoarea Doina Jela a publicat volumul „Drumul Damascului, de vorba cu un tortionar”, in care Frant Tandara isi povesteste cruzimile, le asuma, le arata public, ii pare rau pentru ele si chiar cere sa fie judecat. Niciun procuror nu s-a gindit ca ar fi normal sa inceapa o ancheta, iar Tandara, devenit celebru prin filmul facut de Lucian Pintilie, a murit fara sa fi fost vreodata anchetat de cineva.

Exista o intreaga literatura a tortionarilor care se retrag linistiti, de la generalul Alexandru Nikolski pina la Alexandru Draghici, cei mai cruzi sefi ai Securitatii comuniste din Romania, nimeni nu a patit nimic si nimeni nu s-a cait. In memoriile sale scrise la batrinete de fosta mina dreapta a lui Lavrenti Pavlovici Beria, seful aparatului politienesc in timpul lui Stalin, Pavel Soudaplatov lauda in continuare doctrina in numele careia au fost omoriti cele 100 de milioane de oameni, despre care se vorbeste in Cartea neagra a comunismului.

La fel pare sa gindeasca si Visinescu, fostul comandant al inchsiorii de la Rimnicu Sarat care da vina pe ordinele primite, dar ce ordin poate scuza tortura?

Acum trei luni, Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului din Romania a anuntat ca a identificat numeroase fapte cu posibile consecinte de natura penala comise de 35 de angajati ai directiei penitanciarelor din Romania in perioada 1950-1964, adica inainte de aministierea detinutilor politici. Persoanele investigate au virste cuprinse intre 81 si 99 de ani, dar numai procurorii pot face anchete care sa ajunga in fata judecatorilor. Ar fi primul pas spre un proces al comunismului.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG