Linkuri accesibilitate

Vlad Socor: „Moldova este acum pe punctul de a face un pas decisiv, ireversibil, din aşa-zisa lume rusă”


Vladimir Socor

Vladimir Socor

Analistul politic occidental Vladimir Socor, într-un interviu cu Valentina Ursu.


Europa Liberă: Şefa diplomaţiei moldave, Natalia Gherman, a efectuat o vizită la Moscova, unde a avut discuţii cu omologul său, Lavrov. Acum se află la invitaţia omologului său german, la Berlin. Ce poate obţine maxim şi ce poate obţine minim?


Vlad Socor: „De la Rusia, evident, nu se poate obţine nimic în această etapă şi în viitorul previzibil. Rusia are mai multe motive pentru a fi nu numai reţinută, dar de-a dreptul agresivă şi din ce în ce mai agresivă faţă de Republica Moldova. Nu e necesar ca politicienii moldoveni să încerce să ascundă această realitate faţă de public. Este o realitate pe care o vedem.

Moscova încearcă să recompună acest „russki mir” care pătrunde în mod masiv propagandistic în Republica Moldova...
Rusia încearcă să încetinească, să frâneze parcursul european al Republicii Moldova. Republica Moldova este acum pe punctul de a face un pas decisiv, ireversibil din aşa-zisa lume rusă pe care se străduieşte acum Moscova să o recompună, acest „russki mir” care pătrunde în mod masiv propagandistic în Republica Moldova.

Asistăm la o adevărată proliferare de organizaţii pretins neguvernamentale, în realitate, cu siguranţă, finanţate de la Moscova, care propovăduiesc mesajul Moscovei, anume: Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, viitoarea Uniune Euroasiatică, lumea rusă, lumea pan-ortodoxă. Niciodată nu au existat atâtea organizaţii de acest tip care se ocupă cu această propagandă în Republica Moldova. Ele au apărut foarte recent, în ultimele câteva luni, şi sunt convins că această evoluţie este legată de summit-ul de la Vilnius. ”

Europa Liberă: De ce acest interes al Kremlinului de a zădărnici apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană?

Vlad Socor: „Deoarece Kremlinul nu s-a schimbat, o realitate pe care o constatăm, în fiecare zi, nu numai în Republica Moldova, o constatăm şi în Caucaz, şi în Asia Centrală, şi în relaţia Kremlinului cu Occidentul. Şi nu numai în probleme de politică externă care formează un obiect tradiţional al litigiilor dintre marile puteri. Dar asistăm la această întoarcere antioccidentală a Kremlinului şi pe planul normelor şi al valorilor. Mai ales în ultimii doi ani, aş spune, Kremlinul, ca niciodată în trecut, respinge în mod categoric sistemul de norme şi valori occidentale, propovăduindu-l pe al său propriu şi în această lumină se explică apariţia în Republica Moldova a purtătorilor de mesaj ai politicii ruseşti, care nu numai vin cu un mesaj geopolitic. Vin cu un mesaj de norme şi standarde contrar Occidentului şi corespunzător Rusiei. ”

Europa Liberă: Dar în această luptă politică dintre Rusia şi Occident, Kremlinul ar putea ieşi învingător?

Kremlinul, ca niciodată în trecut, respinge în mod categoric sistemul de norme şi valori occidentale, propovăduindu-l pe al său propriu...
Vlad Socor: „În Republica Moldova cred că nu. Republica Moldova are o poziţie geografică foarte avantajoasă, deoarece nu are graniţă comună cu Rusia. Slavă Domnului că Ucraina este independentă şi trebuie să ne străduim din răsputeri să consolidăm independenţa Ucrainei.

Cred că Moldova va avea un parcurs destul de liniştit până la Vilnius cu condiţia să nu asistăm la eventuale ciocniri orchestrate din exterior pe linia de demarcaţie în Transnistria sau în interiorul Republicii Moldova.

Manevrele politicii ruseşti se adresează unor anumite zone din Republica Moldova, zone locuite preponderent sau în bună parte de populaţii rusofone pe care mizează Moscova, în primul rând. Reuniuni de genul celor la care m-am referit au avut loc câteva la Bălţi. Populaţia rusofonă din Chişinău este ţinta acestor mesaje propagandistice din partea Rusiei. N-ar fi deloc exclus o instigare din exterior şi în zona găgăuză, cum am văzut, cu iniţiativa lansată de Ivan Burgudji, în luna iunie.

Deci Chişinăul trebuie să fie foarte prudent – şi eu sunt convins că guvernul din Chişinău va fi prudent şi înţelept, nu am nicio îndoială. De asemenea, nu trebuie să apară un sentiment de nervozitate, cum am constatat în ajunul adoptării rezoluţiei parlamentare, cea adoptată în unanimitate de Parlament cu privire la situaţia din Transnistria. Cu ocazia aceasta, am constatat un sentiment de nervozitate în rândurile politicienilor, al parlamentarilor şi chiar şi în rândurile societăţii civile. Nu e cazul să manifestăm nervozitate. Putem să manifestăm un calm olimpian.”

Europa Liberă: A fost difuzată această informaţie potrivit căreia trupele ruse de menţinere a păcii din Zona de Securitate ar urma să fie dotate cu helicoptere, pentru a supraveghea frontiera administrativă a raioanelor din estul Moldovei. Chişinăul, din câte am înţeles, nu a fost informat cu privire la aducerea mai multor helicoptere în regiunea transnistreană.

Vlad Socor: „Helicopterele nu au sosit. Rusia încearcă să modernizeze armamentul şi echipamentul trupelor de ocupaţie din Transnistria.”

Europa Liberă: În ce scop?

Vlad Socor: „În scopul de a permanentiza ocupaţia.”

Europa Liberă: Demilitarizarea zonei e greu de spus dacă se va produce?

Motivul pentru care Rusia vrea să modernizeze armamentul în este de a permanentiza ocupaţia militară...
Vlad Socor: „Dacă Moscova ia o decizie politică să demilitarizeze zona, acest lucru poate fi decis politic în câteva zile şi poate fi rezolvat fizic în câteva săptămâni. Chiar armamente care ar fi eventual aduse acum din afara Transnistriei pot fi foarte uşor evacuate după aceea.

Dar motivul pentru care Rusia vrea să modernizeze armamentul este motivul de a permanentiza ocupaţia militară. Ocupaţia nu se va permanentiza, dacă armamentul nu e reînnoit. Armamentul şi echipamentul trupelor ruseşti sunt vechi. Dacă nu sunt înlocuite, se vor rugini şi se vor deprecia. Ocupaţia nu va mai deveni credibilă şi nici misiunea contingentului rusesc nu va fi credibilă. Cu scopul de a permanentiza situaţia şi, în cazul ideal pentru Rusia, cu scopul de a o permanentiza cu consimţământul guvernului de la Chişinău – acesta ar fi scenariul ideal pentru Rusia, să procedeze la modernizarea, reînarmarea contingentului rusesc, cu consimţământul guvernului de la Chişinău pe care eu sunt convins că Rusia nu îl va primi.

Dar problema a fost ridicată încă de Dmitri Rogozin, trimisul special al preşedintelui Putin pentru Transnistria. A ridicat această problemă şi la Tiraspol, şi în vizita lui de la Chişinău, de anul trecut. De asemenea, generalul Valeri Evnevici, comandantul forţelor zise de pacificare ale Rusiei, nu numai din Transnistria, dar de pe toate fronturile, a venit şi dânsul la Chişinău, acum câteva luni, cu o vizită aşa-zisă explicativă. Iar postul de televiziune al Ministerului Apărări ruseşti a anunţat, nu prin vocea vreunei oficialităţi, prin vocea unui reporter, că, în curând, trupele ruseşti vor primi helicoptere noi.

Am văzut imediat declaraţia de răspuns a ministrului Apărării, Vitalie Marinuţa. Chestiunea aceasta este, bineînţeles, exclusă cu desăvârşire. Mai mult decât atât, Ucraina nu este dispusă să asigure tranzitul de armamente şi de alte echipamente militare pe teritoriul Ucrainei sau prin spaţiul aerian al Ucrainei, fără consimţământul Republicii Moldova. Este un pas foarte prietenesc din partea Ucrainei.”

Europa Liberă: Şefa diplomaţiei moldave, Natalia Gherman, se află la Berlin. Credeţi că subiectul transnistrean ocupă un loc aparte pe agenda moldo-germană, dar şi pe agenda ruso-germană?

Negocierile „5+2” au degradat într-un hal fără precedent. Niciodată în trecut nu s-ar fi gândit cineva că negocierile s-ar putea ocupa de un funicular...
Vlad Socor: „În această fază cred că nu. Pe adresa ruso-germană subiectul acesta nu mai figurează de când domnul Putin a revenit în fotoliul prezidenţial, înlocuindu-l pe domnul Medvedev. De atunci încoace, instituţia prezidenţială, condusă de domnul Putin, pur şi simplu, nu doreşte să discute acest subiect cu partea germană. A fost o iniţiativă a cancelarei Merkel cu fostul preşedinte Medvedev, acum e alt preşedinte, domnul Putin nu se simte angajat de această iniţiativă câtuşi de puţin. Oficiul cancelarului german a încercat să reanime discuţia cu domnul Putin, anul trecut, fără succes.

Pe relaţia bilaterală germano-moldavă, nu am de unde să ştiu dacă partea germană va ridica această problemă în timpul vizitei doamnei ministru Gherman. Dar cred mai degrabă că nu, deoarece toţi observatorii şi toate părţile implicate, direct sau indirect, îşi dau seama actualmente că negocierile „5+2” au degradat într-un hal fără precedent. Niciodată în trecut nu s-ar fi gândit cineva că negocierile s-ar putea ocupa de un funicular. Şi că timpul preţios al negociatorilor ar fi cheltuit cu discuţii despre un funicular sau despre pescuit în râul Nistru.

Aceste diversiuni din partea Rusiei şi a Tiraspolului sunt, din păcate, acceptate şi de partea ucraineană, şi de Misiunea OSCE care, în loc să încerce să menţină, măcar în parte, integritatea negocierilor, se complace în situaţia de a le degrada în asemenea hal.”

Europa Liberă: În eventualitatea parafării şi semnării acordurilor moldo-comunitare, va reveni sau nu în actualitate problema federalizării Republicii Moldova?

Aceste diversiuni din partea Rusiei şi a Tiraspolului sunt, din păcate, acceptate şi de partea ucraineană, şi de Misiunea OSCE...
Vlad Socor: „Va reveni în discuţii pur teoretice, la nivelul societăţii civile, la nivelul politologilor, mai mult în Occident poate decât în Republica Moldova. Cred că această chestiune nu are nicio şansă nu numai de a fi aplicată, dar măcar de a fi discutată în mod serios.”

Europa Liberă: De ce?

Vlad Socor: „Din punct de vedere strict al procedurilor, există legea din 2005, adoptată cu majoritate organică. Ea nu poate fi schimbată decât tot cu o majoritate organică. Eu nu văd o majoritate organică formându-se în Parlament, în acest scop, indiferent de componenţa Parlamentului.”

Europa Liberă: Deci Moldova mai aproape de UE cu sau fără Transnistria?

Vlad Socor: „Perioada actuală este foarte defavorabilă pentru a negocia pe un proiect de statut al Transnistriei, indiferent care ar fi conţinutul proiectului de statut. Moldova este acum şi va mai fi încă vreo câţiva ani, într-o poziţie defavorabilă pentru a negocia statutul politic al Transnistriei. Vedem că Occidentul are alte preocupări decât de a rezolva problemele din zona noastră, cu totul alte priorităţi.

Moldova are un noroc nespus şi nesperat pentru că se ocupă de ea câteva persoane foarte influente în Uniunea Europeană care trag Moldova în Uniunea Europeană... Şi este marele noroc al Moldovei că beneficiază de o asemenea atenţie.

Dar altfel, pe probleme mai spinoase, cum ar fi probleme care ne-ar pune în contradicţie directă cu Rusia, pe negocierea statutului politic al Transnistriei, de exemplu, sau pe demilitarizare, Occidentul are alte priorităţi, nu va intra în fricţiuni cu Rusia, de dragul nostru, la ora actuală. Dar şi forţa de atractivitate a Republicii Moldova este redusă la ora actuală. Şi vor mai trebui câţiva ani buni de avans, pe calea integrării europene, până când malul drept al Nistrului va deveni atractiv pentru malul stâng.

Vedem proporţiile asistenţei economice ruseşti pentru Transnistria. Zilele trecute, nişte oficialităţi de rang înalt din guvernul Rusiei au făcut o contabilizare public, la Tiraspol, o contabilizare a proiectelor actuale de asistenţă. Şi au vorbit despre 55 mln de dolari alocaţi Transnistriei pentru o perioadă de un an şi jumătate pentru diferite proiecte umanitare, de infrastructură şi aşa mai departe. 55 mln, într-un an şi jumătate. Şi aceasta nu include subvenţionarea pensiilor din Transnistria şi, bineînţeles, nu include iertarea datoriilor la gaze, mai bine spus, consumarea gratis a gazelor „Gazprom”-ului în Transnistria. 4 miliarde de dolari datorii acumulate pe care „Gazprom”-ul nu face niciun efort ca să le recupereze.

Până nu se redresează această situaţie, pe toate aceste planuri, cred că nici nu e indicat ca să propunem un proiect de statut politic al Transnistriei...
E mult mai mult decât poate occidentul să îşi permită să investească în Transnistria, la ora actuală. Deci, ruşii câştigă în Transnistria şi pe planul aşa-zisei soft power, pe planul unei concurenţe, dacă vreţi aproape financiare, un fel de licitaţie în care Rusia se avântă cu scopuri evidente geopolitice.

Deci, până când nu se redresează această situaţie şi pe malul drept al Nistrului, şi în economia Uniunii Europene, şi în priorităţile Statelor Unite... A propos, reprezentantul Statelor Unite tace molcom în negocierile „5+2”. Până nu se redresează această situaţie, pe toate aceste planuri, cred că nici nu e indicat ca să propunem un proiect de statut politic al Transnistriei.”

Europa Liberă: Şi, pe această cale a euro-integrării, guvernarea de la Chişinău îşi caută de treburile statului?

Vlad Socor: „Da, aceasta trebuie să fie prioritatea priorităţilor şi, între timp, discuţiile despre o pretinsă federalizare mie mi se par cu totul iresponsabile, deoarece slăbesc o viitoare poziţie a Republicii Moldova în negocieri. Atunci vând vom ajunge, în fine, la faza de a discuta statutul politic, sunt sigur că partea rusă şi ucraineană se vor apuca să citeze declaraţiile diferitelor personalităţi care fie că propun federalizare, fie că nu o exclud sau spun că ar fi un lucru bun.

De două ori s-a pronunţat în favoarea federalizării ambasadoarea Jennifer Brush, şefa misiunii OSCE, domnul Voronin, domnul Dodon şi domnul Diacov...
Şi eu vă invit să enumerăm care anume persoane la Chişinău, în ultimele câteva luni, s-au pronunţat în public, într-un mod sau altul, în favoarea federalizării. De două ori s-a pronunţat în favoarea federalizării ambasadoarea Jennifer Brush, şefa misiunii OSCE, domnul Voronin, domnul Dodon şi ambasadoarea Brush. Da, şi l-am uitat pe domnul Diacov.”

Europa Liberă: Domnule Socor, credeţi că toamna politică va fi fierbinte la Chişinău?

Vlad Socor: „Sigur că Rusia va încerca să instige o toamna fierbinte, cu siguranţă. De asemenea, Partidul Comuniştilor şi domnul Voronin personal consideră că o toamnă fierbinte ar fi ultima şansă a acestui partid de a se menţine în politică.

Dânşii îşi dau seama şi am spus-o şi eu, de altfel şi în interviuri cu dumneavoastră, Valentina, am spus, de mai multe ori, Partidul Comuniştilor este în declin inevitabil, constant, dar lent. Acest declin îl constatăm în mod gradual, puţin câte puţin, cu fiecare alegere, cu fiecare ciclu electoral. Comuniştii pierd deputaţi în Parlament, au pierdut mai mulţi, pierd voturi la fiecare alegere. Domnul Voronin nu întinereşte, un media holding nu mai au, oameni de afacere care să-i susţină nu mai au, mai au Moscova...

Moscova, de altfel, nu are nici un pic de încredere în domnul Voronin şi nici domnul Voronin în Moscova. Este un fel de mariaj, un fel de căsătorie de oportunitate, care se va destrăma foarte repede.

Dacă Partidul Comuniştilor şi domnii Voronin şi Tkaciuk nu reuşesc să creeze frământări sociale, mişcări de stradă în Chişinău şi în alte oraşe, eventual, la Bălţi, poate la toamnă, ei deja sunt convinşi că au pierdut partida şi că la viitoarele alegeri, în 2014, vor intra foarte reduşi ca număr în Parlament. Ei văd acest sfârşit cu ochii şi încearcă să-l evite, să-l amâne, recurgând la metode extraparlamentare.

Domnul Tkaciuk şi-a redescoperit brusc vocaţiile revoluţionare din tinereţe. Când era la preşedinţie, domnul Tkaciuk era un adept al construirii instituţiilor de stat. Acum dânsul este un adept al zdruncinării şi dărâmării instituţiilor de stat prin intermediul unor mişcări de stradă.

Rusia va încerca să instige o toamna fierbinte, cu siguranţă. De asemenea, Partidul Comuniştilor şi domnul Voronin personal consideră că o toamnă fierbinte ar fi ultima şansă a acestui partid de a se menţine în politică...
Eu cred că ei vor convoca mitinguri, cu siguranţă că vor face demonstraţii de stradă. Au mai făcut şi acum un an, doi, dar cu un sprijin social foarte redus. Atunci apăreau mereu, mai mult sau mai puţin aceleaşi figuri la demonstraţii şi cred că la fel vor proceda şi acum.

Ultima lor speranţă ar fi ca autorităţile să procedeze în mod brutal, să reacţioneze cu forţă excesivă. Eu cred că nici acest lucru nu se va întâmpla. Dar acolo unde este periculos, este ca nu cumva să apară vreun personaj iresponsabil, cum este, de exemplu, Ivan Burgudji la Comrat, sau vreo figură asemănătoare la Bălţi, care să încerce să creeze o situaţie, cum a explicat Mark Tkaciuk, acum câteva luni, o situaţie de dualitate a puterii, la nivel local. Acestea sunt fantezii revoluţionare leniniste, care nu au nicio şansă în Republica Moldova, dar au o oarecare şansă de a provoca ciocniri. Aceasta trebuie evitat.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG