Linkuri accesibilitate

Miss Constituţie




La cei 19 ani ai săi abia împliniţi (pe 29 iulie curent), Constituţia Republicii Moldova ar putea participa la concursurile de frumuseţe, alături de alte Constituţii tinere ale ex-republicilor sovietice sau ale unor ţări din fostul lagăr socialist.

„Moşită” în cel de-al treilea an de statalitate – după ce s-a renunţat la imnul Deşteaptă-te, române!, ca pentru a marca diferenţa faţă de România –, a cunoscut, pe parcursul acestor două decenii, mai mulţi bărbaţi ai neamului, şi fiecare dintre aceştia a ţinut cu tot dinadinsul să-i facă un… amendament. Unora le-a reuşit (mai exact, preşedintelui Petru Lucinschi, care transforma peste noapte, din pasa lui D. Diacov, Moldova din republică prezidenţială în una parlamentară, cu consecinţele pe care le cunoaştem cu toţii – din cei patru ani bătuţi pe muchie de la alegerile din 29 iulie 2009, abia de-un an şi ceva avem un preşedinte ales, nu unul interimar), altora mai puţin, ca să nu zic deloc (ce s-a ales de comisia pentru reformarea constituţiei, creată în 2009 de preşedintele interimar Mihai Ghimpu?!).

După cum se arată vremurile, nu este la capătul unor asemenea tentative, atât din partea mai tinerilor bărbaţi ai neamului, „promoţia aprilie – 2009”, cât şi a unora ce-i râvnesc farmecele (parcă-l văd pe ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, „umblând” la ea, chiar dacă de faţă cu Natalia Gherman, ministrul moldav de Externe, zice că-i datorează toată stima).

Întrebarea mea este dacă, la cei 22 de ani de statalitate a Republicii Moldova, Constituţia acoperă într-adevăr o realitate geopolitică sau, ca să nu recurg la cuvinte pompoase, cel puţin o „realitate de teren”? – povestea recentă cu Miss Moldova, care s-a revendicat de la Republica Moldovenească Nistreană şi se-nţelege că nu vorbeşte limba de stat, este unul dintre răspunsurile posibile. Un răspuns ce stă în picioare (frumoase!), pe tocuri cui – numai de n-ar deschide gura!

Emilian GALAICU-PĂUN (n. 1964 în satul Unchiteşti, Floreşti, din Republica Moldova).

Redactor-şef al Editurii Cartier; din 2005, autor-prezentator al emisiunii Cartea la pachet de la Radio Europa Liberă; redactor pentru Basarabia al revistei „Vatra“ (Târgu Mureş).

Cărţi publicate:

(POEZIE) Lumina proprie, 1986; Abece-Dor, 1989; Levitaţii deasupra hăului, 1991; Cel bătut îl duce pe Cel nebătut, 1994; Yin Time, 1999 (trad. germană de Hellmut Seiler, Pop-Verlag, 2007); Gestuar, 2002; Yin Time (neantologie), 2004; Arme grăitoare, 2009; A-Z.best, antologie, 2012; Arme grăitoare, ediţie ne varietur, 2015; A(II)Rh+eu / Apa.3D, 2019;

(ROMAN) Gesturi (Trilogia nimicului), 1996; Ţesut viu. 10 x 10, 2011 (trad. engleză de Alistair Ian Blyth, Living Tissue. 10 x 10, Dalkey Archive Press, SUA, 2019);

(ESEU) Poezia de după poezie, 1999; Cărţile pe care le-am citit, cărţile care m-au scris, 2020;

(TRADUCERI) Jean-Michel Gaillard, Anthony Rowley, Istoria continentului european, 2001; Robert Muchembled, Oistorie a diavolului, 2002;Mario Turchetti, Tirania şi tiranicidul, 2003; Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu occidental, 2004; Michel Pastoureau, Albastru. Istoria unei culori, 2006; Michel Pastoureau, Ursul. Istoria unui rege decăzut, 2007; Roland Barthes, Jurnal de doliu, 2009; Edward Lear, Scrippius Pip, 2011; Michel Pastoureau, Negru. Istoria unei culori, 2012.

Prezent în numeroase antologii din ţară şi din străinătate.

Opiniile autorului nu reflectă, neapărat, poziția Europei Libere.

XS
SM
MD
LG