Linkuri accesibilitate

Basarabia şi romantismul preşedintelui Băsescu


Traian Băsescu la Chişinău, 27 ianuarie 2010

Traian Băsescu la Chişinău, 27 ianuarie 2010


Traian Basescu a luat in serios posibilitatea de avea in acelasi timp si cetatenia romana si cea moldoveneasca. Este primul politician de la Bucuresti care se declara gata sa faca acest pas simbolic, cu toate ca intentia presedintelui roman a fost deja criticata la mai multe televiziuni de stiri de pe pozitii nationaliste: unde s-a mai vazut un presedinte, care sa ceara cetatenia altui stat, au spus pe jumatate ironic, pe jumatate acuzator criticii lui Traian Basescu.


Presedintele Romaniei a declarat - intr-un interviu publicat astazi in Romania libera - ca este decis sa ceara cetatenia moldoveneasca, dupa ce-si termina mandatul, fiindca acest lucru ar „exprima” ceea ce „simte”. „E o chestiune sentimentala”, considera Traian Basescu, adaugind ca si-ar dori ca „romanii sa traiasca intr-o singura tara” si „sa aiba o singura cetatenie”. Totusi, presedintele roman exclude posibilitatea de a incepe o noua viata politica dincolo de Prut. Cu toate acestea, e greu de crezut ca Traian Basescu are doar o viziune sentimentala asupra Basarabiei si ca asteapta 2014 pentru a se pensiona.

Este tot mai clar ca ambitiile politice ale presedintelui roman nu se opresc odata cu finalizarea mandatului de presedinte si mai ales nu se opresc la granita de pe Prut dintre Romania si Republica Moldova. Traian Basescu este cel care l-a propulsat pe Eugen Tomac, deputatul de orgine basarabeana din Parlamentul Romaniei, in frutnea noului partid Miscarea Populara si tot Traian Basescu este cel care se gindeste la extinderea acestei formatiuni dincolo de Prut. Strategia presedintelui roman este de-a dreptul romantica, in sensul romantismului rasaritean din secolul al 19-lea, care a fost national, idealist si militant.

Ideea nationala a fost inserata incetul cu incetul in discursul presedintelui roman, care incearca sa puna in practica o parte din ideile asa numitului neopasoptism. Nu este, insa, vorba atit despre programul unei re-intemeieri culturale, cit mai degraba de strategia unei re-intemeieri nationale prin integrarea spatiului cultural si politic de dincolo de Prut. Aceasta integrare are loc totusi, destul de lent, cu ajutorul burselor acordate de guvernul roman liceenilor si studentilor, prin sustinerea unor proiecte culturale, dar si politice din Republica Moldova si chiar prin ajustarea, directa sau indirecta, a unor politici de la Chisinau.

Neopasoptismul presedintelui roman nu este nostalgic, ci militant, fiindca Traian Basescu nu s-a sfiit sa spuna cu trei ani in urma ca o reunificare a Basarabiei cu Romania este posibila in urmatorii 25 de ani. In realitate lucrurile sint mult mai complicate, ingredientele romantice, de la influenta exilatilor la cea a conspiratiilor, fiind secundare intr-un joc de putere care se disputa dincolo de Bucuresti si Chisinau, intre marile puteri.
XS
SM
MD
LG