Linkuri accesibilitate

Liliana Vițu: „premierul doreşte un accent mult mai mare pe transparenţa deciziilor şi pe discuţii pe marginea proiectelor de hotărâre”.



Consiliul Naţional de Participare a acuzat săptămâna trecută guvernul de lipsă de transparenţă. Asta după ce a aprobat alocarea din fondul de rezervă destinat unor urgenţe șase milioane de lei pentru pregătirea Lotului Naţional Olimpic la mai multe competiţii internaţionale, inclusiv Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci, fără o expertiză prealabilă a proiectului din partea Consiliului Naţional de Participare. Discutăm subiectul cu purtătoarea de cuvânt a premierului Iurie Leancă, Liliana Viţu:

Europa Liberă: Ceea ce i se ierta, probabil, cu multă uşurinţă guvernului precedent, nu i se prea iartă guvernului Leancă. Motivul ar putea fi cel că în fruntea acestui guvern stă o persoană identificată oarecum cu integrarea europeană a Republicii Moldova, iar transparenţa este o valoare de prim rang în Uniunea Europeană. Tocmai nerespectarea acestei transparenţe parcă era să se dea cu scandal săptămâna trecută în şedinţa guvernului. Cum răspundeţi Dumneavoastră nemulţumirilor formulate de către membrii şi conducerea Consiliului Naţional de Participare referitoare la gradul de transparenţă în care se iau deciziile la guvern?

Liliana Viţu: „Din câte înţeleg, este vorba de un caz, care cu siguranţă nu poate fi echivalat cu o lipsă de transparenţă. A fost un proiect de hotărâre, inclus suplimentar pe ordinea de zi a şedinţei guvernului, ori, multe alte proiecte de hotărâre sunt publicate cu câteva zile înainte şi practica pe care a instituit-o premierul Iurie Leancă este ca proiectele de hotărâre să fie publicate şi agenda propriu-zisă să fie publicate de cu vineri seara, tocmai ca societatea civilă, în special, colegii din CNP să aibă timp să vină cu propuneri până în ziua de miercuri când, tradiţional, au loc şedinţele guvernului.

Ziceam că a fost un caz, un proiect de hotărâre care a fost inclus suplimentar şi nu putem ajunge la concluzia că din cauza unui caz, nu ar exista transparenţă. Din contra, premierul doreşte un accent mult mai mare pe transparenţa deciziilor şi pe discuţii pe marginea proiectelor de hotărâre înainte de şedinţele propriu-zise ale guvernului.”

Europa Liberă: Care era urgenţa cu acest proiect? Cum se motiva ea?

Liliana Viţu: „Acest lucru pot mai degrabă să-l explice colegii de la Ministerul Tineretului şi Sportului – dânşii au venit cu un proiect de hotărâre pe ultima sută de metri. Nemulţumirea colegilor din CNP a fost legată şi de faptul că în această săptămână proiectul şedinţei de guvern, sau agenda şedinţei de guvern a apărut luni, explicaţia fiind că, de fapt, sâmbăta trecută a avut loc o şedinţă tematică a guvernului din care urmau să fie ajustată şi agenda şedinţei ulterioare. Iată de ce a fost publicată luni şi nu vinerea, dar, după cum ziceam, a fost o singură abatere, în rest, fiind publicate vineri seara agendele şedinţelor de guvern.”

Europa Liberă: Din punctele de vedere pe care le-am observat formulate pe reţelele de socializare ale acestor membri ai Consiliului Naţional de Participare, ar trebui aici să precizăm că acesta este un consiliu format din mai multe ONG-uri care monitorizează oarecum activitatea guvernului din partea societăţii civile, am înţeles că există mai multe critici şi referitoare la substanţa proiectelor adoptate de guvern. S-a arătat acest consiliu foarte critic faţă de refuzul guvernului de a include într-un proiect care viza participarea femeilor în politică – includerea unei cote de 30 la sută, această cotă despre care se vorbeşte de foarte multă vreme. De ce nu s-a inclus această cotă în proiectul adoptat în şedinţa guvernului?

Liliana Viţu: „Explicaţia doamnei vice-prim-ministru Tatiana Potîng, care este responsabilă şi de acest domeniu, a fost că această cotă urmează să fie stabilită şi Tatiana Potâng, în studioul Europei Libere

Tatiana Potâng, în studioul Europei Libere

nclusă prin amendamente la legislaţie sau că anumite amendamente, proiecte de modificări deja prevăd această cotă. Ce vă pot spune e că premierul Iurie Leancă susţine orice mecanism care ar stimula prezenţa femeilor, o prezenţă echitabilă, trebuie să subliniez, pe listele electorale şi orice mecanism; dar haideţi să nu uităm că executivul, cabinetul de miniştri este în primul rând un for care execută legislaţia, care execută normele, pune în aplicare anumite prevederi, iar aceste prevederi urmează să fie stabilite şi de deputaţi, de cei care stabilesc care este legislaţia în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Din câte înţeleg, există o lege care obligă oarecum guvernul să consulte societatea civilă înainte de a adopta decizii. Plus la asta, ar exista şi o înţelegere mutuală între guvern şi Consiliul Naţional de Participare ca să existe aceste expertize pe fiecare proiect înainte de adoptare. Dacă aceste lucruri nu se respectă întocmai, cum atunci ar trebui să se asigure transparenţa decizională? Pentru că, din câte înţeleg, în foarte scurt timp va intra în vigoare şi o decizie care ar urma să lase guvernul să-şi desfăşoare şedinţele cu uşile închise, adică să nu mai poată fi urmărit aşa cum era până acum de la camerele de luat vederi. Şi atunci, cum se va asigura această transparenţă decizională pe viitor?

Liliana Viţu: „Sunt două lucruri aparent legate, dar, de fapt, foarte diferite. O transparenţă decizională, adică – publicarea proiectelor de hotărâri, proiectelor de legi, u două săptămâni înainte, cu o lună înainte de a fi adoptate. E un mecanism care permite ONG-urilor să aibă suficient timp la dispoziţie ca să facă cunoştinţă cu aceste prevederi, să poată veni cu comentarii pe substanţa acestor proiecte. Ziceam că aceste prevederi, acest termen, asigură într-adevăr şi ţine de transparenţa decizională înainte ca decizia să fie luată, iar transmisiunea on-line ţine de modul în care sunt desfăşurate şedinţele.

Poţi avea o transparenţă decizională chiar mult mai mare fie cu un guvern cu uşile închise şi poţi să mimezi o transparenţă, sau poţi avea transmisiuni on-line la care să fie votate, să se consume toată agenda timp de un sfert de oră sau timp de o oră, dar până la urmă să nu ai înţelegerea a ceea ce s-a votat. Deci, sunt două lucruri cumva separate. Modul în care se desfăşoară o şedinţă de guvern nu ţine neapărat de transparenţa decizională. Contează foarte mult cum sunt discutate şi cum ajunge un anumit amendament pe ordinea de zi, sau anumite redacţii ale unui amendament, dacă s-a lucrat la el împreună cu reprezentanţii societăţii civile sau nu.

Deci, toată lumea, cel puţin aceea către care tindem noi – în ţările Uniunii Europene, o astfel de practică de transmisiune on-line nu găseşti. Ba mai mult, sunt ţări în care discuţiile sunt confidenţiale. în Marea Britanie poţi să nu ai acces la stenograme timp de 30 de ani, în alte ţări există o parte a şedinţei de guvern cu uşile deschise, după care, e cu uşile închise. Lucrurile aparent sunt legate, dar, de fapt, transparenţa decizională nu este asigurată printr-o simplă transmisiune on-line, pe care o poţi avea, dar poţi mima discuţii şi atunci discutăm cu totul despre o altă calitate a democraţiei.”

Europa Liberă: Şi atunci, întrebarea este „cum”? Cum se va asigura această transparenţă?

Liliana Viţu: „Ziceam, unul dintre mecanisme este publicarea din timp a agendei, a subiectelor care urmează să fie discutate în şedinţa de guvern.”

Europa Liberă: E posibil aşa ceva?

Liliana Viţu: „Aşa ceva deja se face. E o practică deja instituită, o practică care funcţionează. Nu sută la sută, au fost şi abateri, dar e o practică care se înrădăcinează. O altă practică este publicarea din timp, fie cu două săptămâni, cel puţin, chiar cu o lună. Organizarea de dezbateri publice, organizarea de consultări publice în tot felul de formate: de la mese rotunde, conferinţe, iarăşi, formate din astea deja există, de grupuri de lucru. Să se discute pe marginea unor amendamente, şi lucruri din astea, din nou, se întâmplă. Au fost cazuri fericite în care s-a lucrat foarte bine pe anumite strategii, pe anumite domenii. Au fost şi cazuri mai puţin fericite – din toate aceste cazuri trebuie să învăţăm, dar e o practică care prinde rădăcini. Urmează să devină o normă pentru orice act care urmează să fie aprobat de guvern.”

Europa Liberă: Totuşi, am reţinut o idee pe care o plasa cineva pe o reţea de socializare, zicea că guvernul Leancă, prin această închidere a şedinţelor se comportă de parcă ar avea un enorm credit de încredere. cum aţi răspunde unor astfel de opinii referitoare la această decizie?

Liliana Viţu: „Premierul Iurie Leancă este conştient de faptul că în urma crizei politice e posibil ca încrederea publicului să fi avut de suferit, sau că această încredere s-a şubrezit. Sau iată de ce premierul a venit şi cu un set de priorităţi realiste şi, ziceam, premierul tocmai că îşi doreşte o colaborare cu societatea civilă, dar vrea să pună accent pe discuţiile de până la şedinţă şi nu pe formatul, ca atare, al şedinţei guvernului.”

Europa Liberă: Când va intra totuşi în vigoare această decizie, cum va ajunge la presă ceea ce s-a discutat, ceea ce s-a adoptat, opiniile exprimate în cadrul şedinţelor. La public, în ultimă instanţă.

Liliana Viţu: „Proiectele de hotărâri vor fi făcute publice înaintea şedinţei, cu un timp util, la fel va fi şi agenda şedinţelor de guvern – publicată, iarăşi, înainte, în termen util, astfel încât colegii din societatea civilă să poată veni cu expertize şi cu opinii pertinente. Iar ce s-a discutat – pentru aceasta există şi rolul purtătorului de cuvânt şi Biroul de Comunicare, există comunicate, miniştrii, la fel, vor face declaraţii şi vor veni cu detalii pe marginea celor discutate. Exact aşa cum acum miniştrii comunică, exact aşa cum se comunica până acum – fie la nivel de premier, fie la nivel de purtător de cuvânt sau de birou de relaţii cu presa, se va comunica şi în continuare.”
XS
SM
MD
LG