Linkuri accesibilitate

Viaţa la ţară, între stagnare şi dezvoltare. La sfârşit de săptămână, cu Europa Liberă, cu Valentina Ursu şi invitaţii săi.


Degeaba vrei să aduci tineri la sate, pentru că nimeni nu va veni, dacă nu ai infrastructură. Iar ca să existe drumuri, apeducte şi canalizare în mediul rural, trebuie iniţiative. Pornite, tocmai acum, în plină criză economică, ideile aparţin localnicilor şi, mai ales, primarilor. Iar finanţarea de la început de drum – banii europenilor.

Despre cum trebuie să revoluţioneze viaţa la ţară vorbim la acest sfârşit de săptămână.


În Moldova sunt implementate sute de proiecte de dezvoltare rurală în domeniul turismului, aprovizionării cu apă potabilă, infrastructura drumurilor, în susţinerea business-ului, dar şi pentru modernizarea agriculturii.

Administraţia publică locală duce povara acestei modernizări a satului moldovenesc. Aleasă ca edil al localităţii, în anul 2007, Feodosia Bunescu este omul care face lucruri concrete la Băhrineşti, raionul Floreşti. Şi reuşeşte pentru că, în sat, aşa cum spunea ea, are ajutori, alţi 12 primari.

Feodosia Bunescu: „În sectoare lucrează, în fiecare lună, un primar. Şi nu pot să-i zic altfel decât primar, fiindcă face munca mea în sector.”

Europa Liberă: Vă uşurează munca?

Feodosia Bunescu: „Da.”

Europa Liberă: Deci e o practică care dă roade?

Feodosia Bunescu

Feodosia Bunescu

Feodosia Bunescu: „Primarii colectează contribuţia comunităţii pentru un proiect. Eu l-am câştigat, de o vorbă, 500.000 de lei, ei colectează 16.000 de lei pentru cazangeria pe biomasă, la casa de cultură. Este o uşurare. Gândiţi-vă, în cât timp aş cutreiera eu 658 de gospodării?! Acest lucru nu este real. Şi nimeni din primari nu a refuzat să facă această muncă. Şi nimeni din primari nu a cerut plată pentru această muncă, fiindcă ei înţeleg că eu fac voluntariat deja al 6-lea an. Mai mult voluntariat, că de la orele 17 până la 22 mai sunt 5 ore neplătite de lucru, de exemplu. Şi, mai ales, de aceea că primarul are interes direct. Fiindcă prin această activitate a domniei sale se rezolvă o problemă a sa, fie a nepotului său, fie a mamei sale. Aceasta şi se numeşte comunitate, când nu te gândeşti că este exact pentru tine ceea ce faci... Acum colectăm bani ca să se opereze un copil bolnav, acum pentru cazangerie, mâine pentru locuri de joacă pentru copii. Şi contribuţia nu este atât de mare, se oferă şi 2 lei şi 200 de lei. De exemplu, pentru monumentul eroilor, de la 2 până la 200 lei au fost contribuţiile. Avem finalizate 33 de proiecte şi nu s-au terminat problemele localităţii...”

Europa Liberă: 33 de proiecte pentru câţi oameni?

Feodosia Bunescu: „2.500 de oameni. Dar la Băhrineşti proiect nu înseamnă doar construcţie de drum sau reparaţie capitală a unui edificiu. Dar înseamnă, de exemplu, şi un festival al busuiocului şi asistenţa bătrânilor la domiciliu de către sora medicală, salarizată din proiect, şi vizita de studiu a unor copii în România. Mai înseamnă şi o batistă cu numele femeii cusut, dăruită de către bărbaţii satului.”

Europa Liberă: Sunteţi la al doilea mandat de primar?

Feodosia Bunescu: „Da.”

Europa Liberă: Atât de mult vă este drag satul şi vă place să rezolvaţi problemele localităţii?

Feodosia Bunescu: „S-a întâmplat că munca coincide cu caracterul: zodia aerului presupune că trebuie să fii acum aici, acum acolo. Şi neapărat, dacă nu rezolv nişte probleme importante, într-o zi, nu mă simt bine. Sau dacă nu câştig un concurs sau un premiu, sau dacă nu suntem lăudaţi de cineva ca şi comunitate, dacă nu avem experţi, dacă nu avem delegaţii, nu ne simţim bine.”

Europa Liberă: Pentru o femeie nu e atât de uşor. Am auzit de la săteni că chiar copiii dumneavoastră se rugau la Domnul să nu mai câştigaţi un mandat de primar.

Feodosia Bunescu: „Aceasta a fost felicitarea lor, în cadrul alegerilor din 2011, de ziua mea de naştere: „Mama, îţi dorim să nu câştigi alegerile...”

Europa Liberă: De ce? E o povară pentru familie?

Feodosia Bunescu: „Fiindcă ei nu mă au, pentru că mâine trebuie să fiu la casa de cultură, fără să-mi văd nepoţica, dacă mă credeţi.”

Europa Liberă: Şi se merită sacrificiul acesta?

Feodosia Bunescu: „Problema globală a republicii este anume că oamenii deştepţi nu candidează la această funcţie... Şi atunci oamenii aleg din cine candidează.”

Europa Liberă: Dar, eu, în persoana dumneavoastră, văd un om foarte inteligent...

Feodosia Bunescu: „Aşa s-a întâmplat la noi. Dar sunt multe sate unde primarul nu prezintă o personalitate.”

Europa Liberă: Doamnă Bunescu, se vorbeşte mult despre nevoia descentralizării puterii. Există sau nu un exces de centralizare?

Feodosia Bunescu: „Vă dau un exemplu: am aşteptat o lună ca direcţia de finanţe Floreşti să îmi aprobe o modificare, simplă, de buget.”

Europa Liberă: La bugetul local?

Feodosia Bunescu: „La bugetul local. La bugetul localităţii, am cerşit o schimbare de articol de la obiecte de uz gospodăresc la mijloace fixe. O lună de zile a durat ca direcţia de finanţe să execute o decizie a consiliului raional cu privire la un transfer. Şi acest lucru a cauzat întârzierea inaugurării casei de cultură cu o lună de zile, ceea ce nu îmi pot permite. Fiindcă avem 3 proiecte de infrastructură câştigate la casa de cultură, ele s-au finalizat şi acuma avem proiecte culturale, de activităţi care trebuie organizate acolo: atelier de artizanat, festivalul busuiocului, galeria feii satului. Iată acesta este un exemplu concret din luna iulie 2013 de exces de centralizare. Vin de la un seminar organizat de Congresul Autorităţilor Locale din Moldova. Şi mă bucur foarte mult că, din 2014, transferurile vor fi directe, de la Ministerul de Finanţe către comunităţi.”

Europa Liberă: Deci vi se dezleagă mâinile totuşi?

Feodosia Bunescu: „Da.”

Europa Liberă: Bugetul comunei Băhrineşti astăzi e în sumă de puţin peste 1 mln lei. Ce vă reuşeşte să faceţi cu banii aceştia?

Feodosia Bunescu: „Ne chinuim să asigurăm alimentaţia, să asigurăm un minim de agent termic, iluminare stradală şi atunci toată ieşirea din situaţia dată a satului Băhrineşti sunt proiectele.”

Europa Liberă: Se zice că primăriile mici nu ar avea viitor, că s-ar cere comasarea mai multor comune într-o primărie.

La Băhrineşti

La Băhrineşti

Feodosia Bunescu: „Urgent trebuie rezolvată această problemă. Vin acum din Marea Britanie, unde la o primărie se raportează 12.000 de locuitori. În vara anului trecut, am fost în Polonia unde se raportează 20.000 de locuitori. Şi atunci nu fiecare mătuşă ar trebui să aibă un primar alături... Am văzut primării în Polonia care au departamente de elaborare a proiectelor, pe când eu le scriu singură cu câţiva profesori care mă înţeleg şi mă susţin, şi încearcă să împartă această povară.”

Europa Liberă: Suflul europenizării pătrunde în mediul rural? Ce spun locuitorii de la Băhrineşti? Îi interesează această apropiere a Republicii Moldova de UE? Se împart opţiunile între Est şi Vest?

Feodosia Bunescu: „Sunt două tendinţe, într-adevăr. Şi nu aş împărţi oamenii pe vârste în această privinţă, dar pe minte, cum ar fi... Omul, care este deschis sufleteşte, inima îi este deschisă, se pare că şi mintea îi înţelege că, fără Uniunea Europeană, nu aveam eu acum să mă întorc de la Chişinău pe un drum care, din 130 km vor rămâne 8 neasfaltaţi.”

Europa Liberă: Se simte totuşi că se îmbunătăţeşte calitatea drumurilor?

Feodosia Bunescu: „Se simte. La nivel de localităţi rurale, oamenii trebuie să înţeleagă că vor veni fonduri foarte mari în agricultură. Ei au nevoie de instruiri. Hai să spunem că nu va putea satul să beneficieze de milioane de euro de la Uniunea Europeană. Ce face Uniunea Europeană? Ne tratează foarte corect ca vecini, ne impune standarde, ceea ce ne va integra. Când am fost în Polonia, când ne „coboram” spre Moldova, trecând prin 5 ţări, aveam impresia că ne „coborâm” în iad.”

Europa Liberă: De ce?

Feodosia Bunescu: „Că parcă am fi nişte oameni cu ceva pe ochi şi nu vedem prea bine lucrurile. Moldovenii cheltuie banii iraţional. Am fost în Marea Britanie şi am văzut case din anul 1200, din anul 1500, din anul 1800. Şi piatra este piatră, afumată de secole, de fumul de la industria textilă. Pe când noi punem o faţadă într-un fel, pe urmă, după 5 ani, alta, alta, alta. În general, cheltuim...”

Europa Liberă: Se irosesc banii în vânt?

Feodosia Bunescu: „Da. Şi ducem un mod de viaţă nesănătos, la modul general. Dacă să ne gândim doar la mesele abundente...”

Europa Liberă: ... la nunţi, la cumetrii, atunci când aşteptăm un oaspete să vină.

Feodosia Bunescu: „Parcă cineva ne-a blestemat sau nu ne-a dat inteligenţa chiar de la născare. Învăţăm toată viaţa şi nu mai devenim învăţaţi...”

***
Şi Mingir este o comună cu tradiţie, cu prezent şi viitor european. Primarul Haralambie Lazăr ştie că viaţa este grea, că tinerii sunt afectaţi de lipsa locurilor de muncă, că sunt părinţi care luptă din greu să asigure copiilor un trai decent şi o educaţie care să le permită să continue să studieze la liceu şi la facultate, că sunt bătrâni a căror pensie nu le permite să aibă o viaţă decentă şi o sănătate solidă. Iar despre mandatul său, în calitate de primar, el spune răspicat.

Haralambie Lazăr: „Clar că este o pâine amară, grea, dar, în acelaşi timp, şi onorabilă.”

Europa Liberă: Cât de mult se identifică alegătorul cu gospodarul-primar?

Haralambie Lazăr

Haralambie Lazăr

Haralambie Lazăr: „Au mai scăzut din acele aptitudini care erau pe timpuri. Dar cetăţenii nu stau cu mâinile subţioară, unii muncesc în câmp, alţii se încadrează în alte munci.”

Europa Liberă: Câţi ar fi de la Mingir plecaţi în afara ţării la muncă?

Haralambie Lazăr: „20% din populaţie.”

Europa Liberă: E mult, domnule primar?

Haralambie Lazăr: „E mult.”

Europa Liberă: Credeţi că acest segment ar putea să revină la baştină?

Haralambie Lazăr: „Ei revin.”

Europa Liberă: Banii lor au fost investiţi în casele frumoase din sat?

Haralambie Lazăr: „Da, se investesc.”

Europa Liberă: Sau încearcă totuşi să vină să zică că ar putea să iniţieze şi o afacere?

Haralambie Lazăr: „Avem exemple, când cetăţenii folosesc astfel banii câştigaţi în Occident, în alte ţări.”

Europa Liberă: Ce afaceri la Mingir aveţi din banii câştigaţi peste hotare?

Haralambie Lazăr: „Locuitorii au plantat viţă de vie nobilă, lucrează pământul, au cumpărat tehnică modernă. Acum există şi programul PARE 1+1...”

Europa Liberă: PARE 1+1: un leu de la cel care iniţiază afacerea şi un leu de la stat.

Haralambie Lazăr: „Da.”

Europa Liberă: Ceea ce cer cel mai mult moldovenii, aflaţi la muncă peste hotare, când revin acasă, este infrastructura: drumuri bune, apeduct, canalizare. Infrastructura satului mai are mult până ar fi comparabilă cu cea din Occident?

Haralambie Lazăr: „Am construit infrastructură, cu ajutorul unui proiect european, „Reţele de aprovizionare cu apă, canalizaţii şi staţii de epurare”. A fost o contribuţie bună a Uniunii Europene, în sumă de 615.000 euro. A fost o contribuţie bună a sătenilor şi, astfel, am ajuns şi am investit 14 mln 300.000 lei.”

Europa Liberă: Deci se implică cetăţeanul, când e vorba despre îmbunătăţirea infrastructurii?

Haralambie Lazăr: „Se implică. Actualmente, când stăm de vorbă, în sat se lucrează la două drumuri. Un drum de acces spre grădiniţă şi spre ambele şcoli, de peste un milion de lei. Alt drum este regional, va lega raionul Hânceşti, prin satul Mingir, spre satul Tomai, raionul Leova. Şi s-au făcut anumite reparaţii a unor porţiuni de drum prin parteneriat. Sătenii au pus şi ei bani, a existat şi ajutor din partea primăriei şi am făcut, de asemenea, două drumuri.”

Europa Liberă: Haralambie Lazăr, primar de Mingir, subscrie constatărilor făcute de alţi colegi primari precum că deocamdată administraţia publică locală nu are autonomie deplină, mai ales, când e vorba de autonomie financiară? Trebuie să mai bateţi la uşile parlamentarilor, să cereţi o adevărată reformă a administraţiei publice locale?

Haralambie Lazăr: „La acest capitol se vorbeşte demult şi insistent, şi prin Congresul Autorităţilor Locale din Moldova, dar realizările încă lasă mult de dorit. De la vorbe la fapte reale n-am ajuns...”

Europa Liberă: Ce fapte reale aţi vrea?

Haralambie Lazăr: „Să fim pregătiţi a lua această putere şi apoi a gestiona...”

Europa Liberă: Dar a fi pregătit să iei această povară a descentralizării în teritoriu ce înseamnă?

Haralambie Lazăr: „Să avem cadre pregătite în primărie, să aibă responsabilitatea cuvenită, pentru a spori calitatea serviciilor prestate de către administraţie cetăţenilor. Specialişti sunt, dar ei trebuie recalificaţi şi bine pregătiţi, să poată duce povara aceasta a autonomiei locale.”

Europa Liberă: De apropiere a serviciilor de cetăţean...

Haralambie Lazăr: „Da, corect.”

Europa Liberă: Această metodă păguboasă de a face bugetul de sus în jos vă afectează activitatea? Ar fi mai bine ca totuşi dumneavoastră să vă gestionaţi banii, aşa cum credeţi de cuviinţă?

Haralambie Lazăr: „În primul rând, banii sunt puţini. Şi, dacă sunt puţini, ei nu ajung nici acum, când ni-i dau centralizat. Şi, dacă sunt puţini, nu ar ajunge şi când vom avea autonomie.”

Europa Liberă: Cu banii din sat nu aţi putea să vă descurcaţi?

La Hânceşti

La Hânceşti

Haralambie Lazăr: „Nici pe departe. Agenţii economici sunt slabi, vărsările la buget – la fel. Cele mai consistente impozite se plătesc la nivel centralizat, în inspectoratele fiscale raionale centrale şi prin vămi.”

Europa Liberă: Colectarea impozitelor e o problemă în localitate? Disciplinaţi agenţii?

Haralambie Lazăr: „A fost o problemă. Acum s-a rezolvat. Am disciplinat agenţii economici, populaţia din sat şi achită regulat, nu avem probleme la acest capitol.”

Europa Liberă: Surplus de bani nu aveţi?

Haralambie Lazăr: „Nici vorbă.”

Europa Liberă: Miza cea mare sunt proiectele?

Haralambie Lazăr: „Miza cea mare sunt proiectele.”

Europa Liberă: Dar înţelege lumea că vin bani europeni în Moldova şi preponderent la periferie?

Haralambie Lazăr: „La noi au înţeles. Noi le spunem cetăţenilor că nu e aşa de uşor să-i accepţi şi să-i foloseşti raţional şi după cerinţe.”

Europa Liberă: Domnule primar, priorităţile pentru guvernul Leancă pentru 100 de zile sunt crearea locurilor de muncă, lupta cu corupţia şi apropierea Moldovei de Uniunea Europeană. Discută despre aceste priorităţi simplul cetăţean, sincer?

Haralambie Lazăr: „Să vă spun sincer, nu discută.”

Europa Liberă: Ce subiecte de discuţie au sătenii?

Haralambie Lazăr: „Psihologia omului clar că este undeva schimbată. Unii aşteaptă cineva să le dea. Alţii – să-i scoată la lucru, să-i pună la lucru. Iniţiativa de jos încă lasă de dorit, întârzie.”

Europa Liberă: Vă întrebam: care sunt subiectele de discuţie ale sătenilor?

Haralambie Lazăr: „Clar că şi la sat se discută despre ce se face la Chişinău, în vârful puterii. Clar că se expun cei mai înaintaţi cu vârsta că guvernanţilor nu le şede bine când se sfădesc, nu arată exemple bune de comportare.”

Europa Liberă: Despre corupţie ce zice lumea?

Haralambie Lazăr: „Unii o şi simt. Când se duc la organele juridice, în altă parte.”

Europa Liberă: Cred că e posibilă curmarea rădăcinilor acestui viciu?

Haralambie Lazăr: „Ei speră că va veni timpul când va fi mai bine.”

Europa Liberă: Despre integrarea europeană, despre nevoia apropierii Moldovei de UE se vorbeşte?

Haralambie Lazăr: „Şi în sat, ca în toată republica, este controversată tema dată.”

Europa Liberă: Ce înseamnă controversată?

Haralambie Lazăr: „Vedeţi, o parte din oameni lucrează în Occident, clar că ei toţi sunt pentru Uniunea Europeană. O altă parte lucrează în Rusia, în Moscova, au alte păreri sau sunt rezervaţi. Oricum, majoritatea locuitorilor sunt pentru a ne încadra în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Moldova în UE cu Transnistria?

Haralambie Lazăr: „Cheia succesului se află în mâini mai trainice, cum ar fi Moscova, Occidentul, Bruxelles-ul, SUA. Nu e aşa de simplu de rezolvat această întrebare.”

Europa Liberă: Vă mai doriţi un mandat de primar?

Haralambie Lazăr: „Să-l execut pe acesta şi să îndeplinesc tot ce mi-am pus în gând. Şi atunci vom mai vedea ce vor spune şi sătenii...”

Europa Liberă: Aţi făcut multe promisiuni pentru alegătorii din sat?

Haralambie Lazăr: „Am făcut promisiuni. Dar pe care le-am făcut le îndeplinesc.”

Europa Liberă: E mare costul unei promisiuni?

Haralambie Lazăr: „E mare. Dacă nu ştii ce înseamnă aceasta, poţi să te înglodezi în promisiuni şi apoi să nu ştii cum să ieşi...”

Europa Liberă: Alegătorul taxează şi autoritatea locală pentru felul cum îşi onorează promisiunile?

Haralambie Lazăr: „Şi la sat deja alegătorul este priceput: apreciază, ţine minte ce s-a spus şi ce s-a făcut.”

Europa Liberă: E bine informată lumea? Face diferenţă dintre adevăr şi minciună?

Haralambie Lazăr: „Da. Şi vă spun că majoritatea e informată, deşi sunt şi dezinformaţii.”

Europa Liberă: Viitorul satului şi al statului îl vedeţi a fi bun?

Haralambie Lazăr: „Eu sunt încrezut în viitorul satului Mingir. Am făcut multe: toată infrastructura, grădiniţa de copii e amenajată, orăşenească putem să-i spunem, şcolile – bine înzestrate şi cu profesori. Toate proiectele şi investiţii, pe care le facem, le facem ca să fie o dezvoltare durabilă a satului Mingir. Şi noi intrăm în numărul acelor sate care au o dezvoltare durabilă. Se împuţinează însă numărul de naşteri...”

Europa Liberă: Deci situaţia demografică dă bătăi de cap?

Haralambie Lazăr: „Da. Dă bătăi de cap.”

Europa Liberă: Pe timpuri, Mingirul avea o populaţie de?

Haralambie Lazăr: „Sub 6.000 de locuitori.”

Europa Liberă: Acum?

Haralambie Lazăr: „Avem 5.000 mii. Clar că am avut peste 1000 de elevi. Acum avem puţin peste 700, dar este o şcoală de circumscripţie, vin elevi din alte sate.”

Europa Liberă: Din satele megieşe?

Haralambie Lazăr: „Şi se menţine liceul din sat, cu şcoală primară aparte, şi grădiniţă de copii pe care o frecventează zilnic 250 de copii.”

Europa Liberă: Succes şi pe mai departe!

Haralambie Lazăr: „Mulţumim. Cu tineretul începem şi la tineret vom atrage atenţia şi în viitor.”

***

După 4 mandate de primar în satul de baştină, Zberoaia, raionul Nisporeni, Nadejda Darie încearcă să ajute administraţiile locale, în calitate de expert la Congresul Autorităţilor Locale din Moldova. Experienţa ei îi ajută pe mulţi primari la identificarea oportunităţilor de dezvoltare locală, de racordare a economiei comunităţilor la potenţialul local, regional şi naţional. Ea îi ajută pe primari să facă vocea lor auzită...

Nadia Darie

Nadia Darie

Nadejda Darie: „Pe timpul când pe când activam în calitate de primar, de multe ori, cei care mă cunoşteau glumeau că sunt primar de Zberoaia cu viză de reşedinţă în Chişinău. Dar nici nu putea să fie altfel: trebuia să lupt pentru proiectele pe care le implementam. Şi ar fi fost mai uşor dacă nu era birocratismul acesta care la noi încă mai persistă: duci la o expertiză un proiect tehnic şi trebuie să aştepţi luni întregi până îl primeşti înapoi. Sunt nişte probleme cu care se confruntă primarii. Şi de aceea este totdeauna necesar să fii în drum, să alergi. Salariul de primar nu-ţi ajunge de la lună până la lună, fiindcă, venind la Chişinău, nu stai flămând o zi întreagă şi, dacă ai maşină de serviciu, foloseşti benzina la maşină, dar, în rest, niciun bănuţ nu ai dreptul să-l iei din bugetul primăriei.”

Europa Liberă: După ce nu mai sunteţi primăriţă, vedeţi lucrurile altfel în administraţia publică locală?

Nadejda Darie: „Atunci când activam în calitate de primar, într-adevăr, vedeam o sumedenie de probleme. Acum văd şi mai multe, fiindcă activez, în calitate de expert, la Congresul Autorităţilor Locale din Moldova. Şi, în virtutea funcţiei pe care o am, ţin legătura cu toate primăriile din republică. Practic nu există primar cu care nu am dialogat. Cunosc problemele cu care ei se confruntă. Văd o deosebire între ceea ce a fost până la ultimul meu mandat, în 2011, când n-am mai candidat şi mandatul pe care îl au primarii acuma. E o diferenţă ca între cer şi pământ.”

Europa Liberă: În ce constă această diferenţă?

Nadejda Darie: „Constă anume în politizarea, în tensionarea situaţiei. Pe atunci se putea lucra. În ultimul mandat, al cincilea, simţeam şi eu că se merge înspre politizare, dar nu era într-atât de evidentă. Chiar astăzi discutam cu un primar, care zicea: „Doamnă, cum putem noi să mai credem în ceva, când este evident că procesul de judecată trebuia să-mi dea câştig de cauză pentru o problemă din localitate şi nu mi-a dat? A dat-o celuilalt, că este un interes la mijloc! Şi îmi zice: „Eu sunt de la partidul cutare şi degeaba, domnule primar, te zbaţi pentru că ai mei deţin sus puterea şi n-o să faci nimic’ ”. Lumea este foarte descurajată. O bună parte dintre primarii pe care îi cunosc se exprimă că nu doresc să mai candideze, cu toate că s-a majorat salariul. De multe ori repet: a fi primar nu este o profesie, a fi primar este o vocaţie. Adică e necesar să doreşti. Nu e secret că sunt şi primari care au venit din întâmplare la primărie.”

Europa Liberă: Să-şi rezolve problemele personale...

Nadejda Darie: „Da. Să-şi rezolve sau fiindcă nu aveau o opţiune mai bună. Dar vă zic: primari adevăraţi sunt foarte mulţi, ei într-adevăr, trăiesc cu sufletul problemele existente, îşi jertfesc sănătatea.”

Europa Liberă: Dar administraţia locală rămâne a fi totuşi una de importanţă naţională?

Nadejda Darie: „Atâta timp cât guvernanţii nu vor conştientiza importanţa şi locul pe care trebuie să-l aibă guvernarea locală, ţara noastră nu are sorţi să se dezvolte...”

Europa Liberă: Şi acuma cei de la centru îi tratează pe cei din teritoriu ca fiind neimportanţi?

Nadejda Darie: „În ultimul timp, chiar în ultimul-ultimul timp, simţim deja o atenţie. Cred că aici e şi un mare merit al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova, pe care eu îl reprezint, fiindcă acesta, în permanenţă, se implică, secretariatul CALM-ului implică în activitatea sa şi primarii cei mai activi, preşedinţii de raioane, primarii de oraşe. Şi, datorită acestui fapt, s-au observat multe schimbări. Dacă doi ani în urmă nu se putea vorbi ca primarul să aibă acces mai liber la guvern, în ultimul timp, am înţeles că deja, printr-o hotărâre sau o dispoziţie, li se permite să intre. Fiindcă, altfel, primarul era nevoit să umple împrejurul clădirii guvernului, zile întregi, şi nu putea să ajungă nici în anticameră.”

Europa Liberă: Congresul Autorităţilor Locale din Moldova se gândeşte cumva şi la o reformă administrativ-teritorială?

Nadejda Darie: „Sincer să vă zic, nu am auzit discuţii în direcţia aceasta. Dar părerea mea personală este că ar fi necesară o asemenea schimbare. Anul trecut, noi, un grup de 18 femei primari, care fac parte din reţeaua femeilor primari, am fost la Riga şi acolo, din practica lor, am înţeles că ei n-au forţat localităţile să se unească. Ei au pregătit terenul: au făcut drumuri, au făcut canalizare, au creat condiţii foarte bune. Şi după aceea au propus localităţilor: alegeţi cu cine vreţi să vă uniţi. Iar satele mici n-au rămas în voia sorţii, acolo numaidecât a fost lăsat unul sau doi funcţionari, pentru cele mai elementare servicii să nu alerge omul tocmai la comună. La moment Congresul Autorităţilor Locale poate fi privit ca o familie unde vin copiii acasă.”

Europa Liberă: Dar primarii sunt solidari?

Nadejda Darie: „Marea majoritate da. Aceasta ne-a demonstrat-o manifestaţia care a fost la 1 februarie. Au ieşit nu numai primarii care sunt membri ai Congresului Autorităţilor Locale, dar au ieşit şi primari care nu sunt membri. De nu era unitatea aceasta între primari, dacă nu conştientizau toţi că dacă sunt mulţi puterea creşte, dar când eşti unul nu obţii nimic, cred că nu avea să avem nimic. Dar noi suntem convinşi că deja CALM-ul a devenit o organizaţie care este solicitată să-şi spună părerea.”

Europa Liberă: Totuşi se mişcă carul din loc...

Nadejda Darie: „Se mişcă carul şi se vede. Eu cred că cel mai mare merit al CALM-ului e că nu este politizat. Politizarea îi dezbină pe oameni, nu-i uneşte... Liderii politici cu cât mai mult se vor duşmăni între ei, cu atât mai mult vor îndepărta electoratul de la dânşii...”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG