Linkuri accesibilitate

Cât de transparent este Fondul de rezervă al Moldovei şi cum poate fi monitorizat?


Criteriile după care se împart banii pot să justifice aproape orice cheltuieli, fie ele urgente sau nu





Din Fondul de rezervă al Guvernului pentru anul 2012 cele mai multe cheltuieli au fost făcute pentru premii naţionale şi decernări. Totodată anul trecut au crescut cheltuielile din fond, pentru deplasări oficiale, expoziţii şi simpozioane. Cât de transparent este Fondul de rezervă şi cum putem să îl monitorizăm, aceasta a fost tema pusă în discuţie azi la şedinţa clubului jurnaliştilor, organizată de Centrul de Investigaţii jurnalistice şi Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT. La discuţii au participat autorii studiului „Gestionarea fondului de rezervă al Guvernului Republicii Moldova. Detalii de la Tamara Grejdeanu.

Regulamentul după care se împart banii din Fondul de rezervă al Guvernului ar putea să justifice aproape orice cheltuieli, fie că ele urgente sau nu. E una din principalele concluzii la care au ajuns autorii studiului. Eugen Hristev, unul dintre ei, spune că deşi calea de distribuire a banilor este una transparentă şi poate fi uşor urmărită, criteriile după care se împart banii nu sunt clar stabilite şi lasă loc de interpretări care pot fi utilizate, nu neapărat, în cele mai necesare cazuri:

„Nu este clară procedura de solicitare a unor astfel de fonduri, vizavi de cine, când şi cum solicită şi care este procedura de examinare. Deci ea este cumva reflectată în regulament dar este mai puţin clară. Şi al doilea moment am zis că este îngustarea sau delimitarea sau fixarea clară a obiectivelor pentru care acest fond este menţinut.”

Aproape jumătate din banii fondului de rezervă pentru anul 2012 au fost cheltuiţi pentru acţiuni care puteau fi planificate şi incluse în bugetele instituţiilor vizate, mai arată studiul. Vitalie Ioviţa crede că ar trebui să se revadă practica de acordare de fonduri pentru cheltuielile de deplasare, plata premiilor naţionale de stat sau pentru manifestările cultural -artistice:

„De obicei festivalurile sunt planificate dinainte, noi considerăm că această activitate trebuia să fie pusă în bugetul ministerului respectiv, capitolul respectiv în bugetul de stat. O altă activitate este pentru acoperirea cheltuielilor legate de construcţia reţelelor de apă şi canalizare ale rezervaţiei Orheiul Vechi, aproape 200 de mii de lei. Din nou, aceasta nu este o cheltuială de urgenţă, adică aceste cheltuieli pot fi planificate atât în anul respectiv 2012, sau dacă într-adevăr nu au reuşit să pună în buget, se face corectare la buget ori se pune pentru bugetul anului 2013.”

Despre forma actuală a Fondului de rezervă autorii studiului spun că nu este adaptată la noile cerinţe de transparenţă şi la modelele avansate de gestionare a bugetul, întrucât acesta se conduce după un regulament de aproape 20 de ani. Eugen Hristev recomandă ca domeniile de finanţare să fie clar delimitate şi să existe criterii după care ar putea fi evaluată eficienţa şi necesitatea cheltuielilor:

„Iniţial el nu a fost făcut ca să reflecte priorităţi ci din contra a fost făcut ca să permită o maximă flexibilitate şi asta poate fi justificat. Noi nu putem spune că asta este rău sau bine. Flexibilitatea poate fi utilizată atât în mod pozitiv cât şi mai puţin eficient şi asta depinde deja de fiecare decizie în parte.”

Din cele 62 de milioane de lei cât constituie Fondul de rezervă pentru anul 2013 până acum a fost cheltuită a zecea parte. Jurnaliştii şi experţii prezenţi la discuţia de azi au ajuns la concluzia că ar trebui monitorizate nu doar cheltuielile care se fac din fondul de rezervă, dar şi unde ajung aceşti bani şi ce se face cu ei, întrucât această cale nu a fost deocamdată urmărită.
XS
SM
MD
LG