Linkuri accesibilitate

Moldova depune într-adevăr eforturi pentru ajutorarea refugiaților


Oldrich Andrysek în Biroul Europei Libere la Chișinău

Oldrich Andrysek în Biroul Europei Libere la Chișinău

Oldrich Andrysek: „Este un atribut al ţărilor civilizate, cel de a oferi refugiu persoanelor aflate în dificultate. Plusul este că Moldova îşi respectă angajamentele internaţionale.”



Din anul 2009, Moldova, împreună cu Ucraina şi Belarus, face parte dintr-un proiect regional de integrare locală a refugiaţilor. Reprezentantul regional al Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, Oldrich Andrysek, care se află la Chişinău a răspuns intrebărilor Europei libere.

Europa Libe: Legislaţia Republicii Moldova are la bază stipulările din legile europene, încercînd să soluţioneze problemele cu care se confruntă cetăţenii refugiaţi. Este suficient sau ar mai exista obstacole ca un refugiat să se simtă in Moldova ca acasă?

Oldrich Andrysek: „Sigur că probleme există. Atunci când vin oameni care nu cunosc limba, nu cunosc mediul, care de cele mai multe ori au nevoie de un ajutor elementar şi statul are anumite responsabilităţi faţă de aceştia – ca ei să nu fie expulzaţi, să nu revină în nişte locuri care prezintă pericol pentru ei, apar probleme. Multe probleme. Copiii trebuie aranjaţi la şcoală. Unii nu cunosc deloc limba sau cunosc o limbă pe care nimeni în Moldova nu o înţelege. De exemplu, dacă vine un om din Africa şi comunică în limba maternă.”

Europa Libe: Atunci de ce aceştia vin în Moldova?

Oldrich Andrysek: „Deoarece, la prima vedere, în Moldova viaţa este foarte grea, este o ţară săracă. Dar nici nu vă puteţi imagina cât de bine este aici în comparaţie cu alte ţări. Dacă e să comparăm situaţia de aici cu cea din Somalia, unde e război, cu cea din Afganistan, Siria, Moldova apare într-o lumină foarte pozitivă. Sunt atâtea cazuri de sirieni căsătoriţi cu moldovence, ucrainence, rusoaice – toţi pleacă pentru că asta pare să fie unica opţiune atunci când în tine se trage, ţi-au dat foc la casă şi eşti ameninţat cu închisoarea. Moldova este o ţară fără pericole de acest gen şi de aceea ea reprezintă un punct de atracţie.”

Europa Libe: Ce avantaje şi dezavantaje are Moldova ca ţară de destinaţie pentru refugiaţi?

Oldrich Andrysek: „Plusurile constau în faptul că acestea sunt nişte obligaţiuni ale guvernului Republicii Moldova. vorbim aici despre drepturile fundamentale ale omului – cel de a-şi putea căuta un refugiu. Este un atribut al ţărilor civilizate, cel de a oferi refugiu persoanelor aflate în dificultate. Plusul este că Moldova îşi respectă angajamentele internaţionale.

Eu cunosc o sumedenie de refugiaţi care s-au aranjat, şi-au creat aici familii, care au împrospătat sângele populaţiei, au adus idei noi. haideţi să ne amintim de Albert Einstein – ce a avut de câştigat America după venirea lui Einstein în calitate de refugiat? Sunt foarte multe cazuri de refugiaţi care aduc mari foloase ţării care i-a găzduit. Minusurile constau în faptul că, într-adevăr, este nevoie de un sistem administrativ care să se ocupe de această problemă. Nu toţi dintre cei care vin aici sunt refugiaţi, mulţi vin din alte motive, fie economice, fie pentru că vor să-şi schimbe locul de trai. Aceştia nu sunt refugiaţi, ei pot reveni în ţara de origine dacă vor.

Refugiatul nu poate reveni la el în ţară, sau se află într-un asemenea pericol, încât nu i se poate cere să o facă. Dezavantajele ţin de aceste aspecte. Uneori ei au nevoie de un acoperiş deasupra capului, au nevoie de ajutor în învăţarea limbii de comunicare. Teoretic, toate aceste lucruri implică şi nişte cheltuieli. Însă în orice ţară există instituţii de învăţământ, aşa că ţine mai mult de un efort al autorităţilor să facă aşa ca refugiaţii care vin în Moldova să fie admişi la nişte ore serale de învăţare a limbii, să le fie eliberate documente cu număr fiscal, să poată să se angajeze la lucru. Dacă omului nu îi este oferită posibilitatea de a se dezvolta, ce va face el: va merge în economia tenebră, ca până la urmă să ajungă pe mâna poliţiei. Orice om, atunci când nu-i ajunge de mâncare, va începe să fure.

Pentru orice ţară este greu să construiască un sistem care să trieze cu grijă refugiaţii: mulţi sunt traumatizaţi, mulţi necesită asistenţă psihologică. Ne ciocnim de foarte multe ori cu copii care abia după un an doi îşi revin după exploziile din zonele de conflict. Recent am vorbit cu un profesor pe care l-am întrebat, prin ce se deosebesc copiii refugiaţilor? La care acesta mi-a răspuns: prin nimic. Integrarea are loc foarte bine. după care şi-a amintit şi mi-a spus că există nişte lucruri specifice. De exemplu, mult timp nu înţelegea de ce copiii se ascund sub bancă atunci când aud un sunet de avion. Era un reflex al copiilor la cele întâmplate în ţările de unde au plecat. Sunt nişte probleme care necesită rezolvare.”

Europa Libe: Ce notă i-aţi pune Moldovei ca ţară-gazdă pentru refugiaţi?

Oldrich Andrysek: „În ultima vreme, o notă foarte înaltă. Pentru că legislaţia a fost ajustată la standardele internaţionale, la standardele europene care sunt destul de specifice. Moldova într-adevăr depune eforturi în cadrul planului de acţiuni legat de apropierea de UE. Serviciul de Migraţiune are un departament pentru refugiaţi unde lucrează specialişti care sunt instruiţi cum să lucreze cu refugiaţii, care ştiu cum să facă toate procedurile în termeni restrânşi şi nu câte un an-doi-trei, ca în anumite ţări. Astfel ca omul să nu aştepte, ci să devină productiv cât mai curând. Mai există şi nişte deficienţe – uneori Serviciul de grănicerii sau poliţia nu lasă anumite persoane să intre în ţară din motive greşite.

Uneori apar probleme în domeniul integrării. Unii patroni văd în refugiaţi o persoană străină, în care nu au încredere. nu vor să angajeze pe cineva care, posibil, va încerca să fure de la el. Nu vrea să-şi asume lucru administrativ suplimentar cu actele străinilor. Nu întotdeauna cei de la departamentul juridic al întreprinderilor înţeleg că refugiatul are aceleaşi drepturi, atunci când îi este recunoscut statutul de refugiat şi deţine un document corespunzător.”

Europa libe: Câţi refugiaţi există la ora actuală în Moldova?

Oldrich Andrysek: „Circa 300.”

Europa libe: E o cifră mare?

Oldrich Andrysek: „E o cifră foarte mică. Pentru o ţară ca Moldova, 300 de refugiaţi este un număr mic. Dacă, să zicem, astăzi, cât stăm noi de vorbă, din Siria pleacă în medie 8000 de persoane. Dacă în Turcia, în ultima jumătate de an, au sosit jumătate de milion de sirieni, în Europa Occidentală – 400.000 şi comparăm cu cei 100 veniţi în Moldova, dintre care foarte mulţi sunt căsătoriţi cu moldovence, au familii sau au învăţat aici, cunosc mediul şi limba, ne dăm seama că e o cifră minusculă. Cum îi putem ajuta?. Mulţi vin cu documente moldoveneşti, mulţi au absolvit ULIM-ul şi acum vedem cum nu le sunt recunoscute diplomele. Ei au învăţat aici, au achitat taxe de studii câte 4-5 ani, vin în Moldova cu documente eliberate în Moldova şi descoperă că acestea nu sunt valabile aici. Există probleme mici de acest gen.”

Europa Libe: Există refugiaţi plecaţi din Moldova?

Oldrich Andrysek: „Refugiaţi din Moldova există în alte ţări. M-am întâlnit cu asemenea persoane, sunt foarte puţini, e un fenomen foarte neînsemnat în ziua de azi. Sincer, nici nu-mi amintesc cu câţi ani în urmă am întâlnit o persoană care a cerut azil. Au existat persoane din Transnistria.”

Europa libe: Aceasta a fost o problemă mare?

Oldrich Andrysek: „În 1991-1992, dacă ţin bine minte datele statistice, au existat 50.000 de refugiaţi care au trecut frontiera cu Ucraina şi circa 100.000 de persoane dislocate intern, care au trecut de pe malul stâng pe malul drept al Nistrului.”

Europa libe: Atunci era o problemă?

Oldrich Andrysek: „Ei erau „refugiaţi” între ghilimele. Ei niciodată nu au plecat din propria ţară. Din punct de vedere tehnic, juridic, ei nu sunt refugiaţi. Sunt persoane dislocate intern care au avut motive asemănătoare cu cele ale refugiaţilor. Statutul de refugiat, însă, presupune plecarea din ţara natală.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG