La Chisinau au exista un „sindrom prea multa Românie”, explica Dan Dungaciu intr-un articol din ziarul Evenimentul zilei. El porneste de la o declaratie a premierului moldovean Iurie Leancă privind bursele acordate de la Bucuresti tinerilor de dincolo de Prut. Nu este insa vorba doar de faptul ca aceste burse ar fi prea multe, sau nu cele trebuincioase, ci de multe alte lucruri si mai ales de o atitudine mai veche. Dan Dungaciu aminteste ca acelasi Iurie Leanca a semnat imediat dupa 7 aprilie 2009, in calitate de ministru de externe, un acord cu Ucraina, in care se vorbea despre protejarea reciproca a intereselor minoritatilor: a minoritatii ucrainene in Republica Moldova si a minoritatii moldovene in Ucraina. „Dintr-o lovitură de condei, comunitatea românească din Ucraina dispare din peisaj şi devine „moldovenească”. Gestul Chişinăului a stupefiat Bucureştiul. Discret, Chişinăul s-a repliat şi a transmis că documentul nu va fi ratificat în Parlament...”
Dregerea gafei a fost incercata pe varianta „comunitatea românofona” din Ucraina - o formula cu nimic mai fericita, in opinia analistului politic de la Adevarul. Ea exclude orice referire la apartenenta etnica a vorbitorilor de limba romana. Dan Dungaciu mai gaseste un exemplu: acordul semnat asta toamna de fostul premier Vlad Filat la Moscova pentru formarea unei comisii mixte privind istoria comună a celor două state, Federaţia Rusă, respectiv R. Moldova. Gest prin care Moscovei i s-ar fi pus la dispoziţie „un instrument excelent pentru a tensiona nu doar relaţia între Moscova şi Chişinău, dar şi relaţia bilaterală dintre Bucureşti şi Chişinău, oferindu-i prilejul să jongleze cu fiecare stat în parte, de câte ori vrea, în funcţie de chestiunea istorică aflată pe agendă”. Concuzia articolului lui Dungaciu este ca se contureaza un nou proiect identitar, care marchează orizontul politic al multora dintre liderii politici actuali ai Moldovei: „moldovenismul europenist”, „adică suntem moldoveni şi vorbim limba română. Şi punctum”.
Evenimentul zilei consemneaza ca stire intalnirea ministrului de externe moldovean Natalia Gherman la Moscova, cu omologl sau rus Serghei Lavrov. Lavrov a declarat cu acest prilej ca trupele rusesti stationate in Transnistria nu vor fi retrase inainte de solutionarea diferendului.
In România, privatizarea Cailor Ferate Române devine pe zi ce trece scandal politic. Cu un ministru al transporturilor demis pentru ca a fost condamnat penal cu executare, ministerul se afla acum sub autoritatea premierului Victor Ponta, pana la numirea unui alt titular al portofoliului. Contractul de vanzare a companiei CFR catre un investitor deja foarte controversat asteapta fata semnatura. Presedintele il grabeste pe premier sa-si asume raspunderea, sa dedica da sau ba, sa nu se debaraseze pasand dosarul viitorului ministru de la transporturi. Premierul Ponta nu semneaza si trimite dosarul la Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, ca sa aiba un aviz acoperitor. Dan Tapalaga explica pe site-ul Hotnews ca nu exista un asemenea circuit de avizare a unei privatizari, in CSAT, si ca Ponta nu face decat sa traga de timp, ca sa poata spune ca privatizarea a esuat din cauza presedintelui Traian Basescu.
