Linkuri accesibilitate

Alina Țurcanu: „există şi un soi de comoditate a jurnaliştilor care acceptă tacit să facă ceea ce îi zice patronul.”



Centrul pentru jurnalism independent a lansat astăzi în premieră un index al libertății presei din ţările Parteneriatului Estic. Potrivit studiului, presa din Moldova este parţial liberă. Moldova ocupă locul doi, după Georgia la capitolul libertatea presei. La coada clasamentului se situează Azerbaidjan şi Belarus.

Experţii constată, în general, că 2009 a fost un an de cotitură pentru presa din Republica Moldova. Odată cu venirea la putere a forţelor pro-democratice presa poate fi considerată una parţial liberă, cele mai importante lacune fiind aplicarea defectuoasă a legilor care reglementează domeniul presei, dar şi lipsa de transparenţă a proprietăţii mass-media. Centrul pentru Jurnalism independent a transmis recent Parlamentului un proiect de lege care ar obliga instituțiile media să-şi declare stăpânii. Examinarea acestuia însă ar putea fi trăgănată spune directorul Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei:

„Mai ales în Parlamentul nostru în care sunt cel puţin opt persoane care au proprietăţi importante în domeniul media. Ei cu siguranţă dacă nu direct, atunci indirect se vor împotrivi adoptării unor amendamente care să-i pună la punct, în sensul declarării acestor proprietăţi.”

O altă problemă care se constată în raport este concentrarea mai multor instituţii media în mâinile unui proprietar. Din nou Petru Macovei:

„Trebuie să fie modificată legislaţia pentru a evita concentrarea. Din păcate, guvernarea ne-comunistă de după 2009 a călcat în străchini şi a modificat Codul Audiovizualului în aşa fel încât o persoană juridică poate deţine cinci licenţe, nu două cum era pe timpul comuniştilor. Acest lucru a dus la înrăutăţirea situaţiei pe piaţa media şi a stimulat concentrarea.”

Experţii constată că în condiţiile unei pieţe publicitare monopolizate, instituțiile media vor continua să fie subvenţionate de proprietari din umbră, în special, din sfera politică. Prin urmare devine tot mai pronunţat fenomenul autocenzurii în presă, adică jurnaliştii sunt nevoiţi să scrie la comandă. Iar parte dintre ei chiar tolerează acest lucru, spune redactorul şef de la cotidianul Adevărul, Alina Ţurcanu:

„Dacă jurnaliştii au într-adevăr verticalitate, chiar şi în condiţiile unei instituţii cu patroni din umbră pot să facă jurnalism ca la carte. Dacă vă presează atunci spuneţi acest lucru, există organizaţii de presă. Dar există şi un soi de comoditate a jurnaliştilor care acceptă tacit să facă ceea ce îi zice patronul şi atunci nici nu încearcă să prezinte altfel materialul pentru că ştie că va fi redactat aşa cum convine patronilor din umbră.”

Experţii constată că monopolul statului, mai exact a întreprinderii Poşta Moldovei, asupra reţelei de distribuţie a ziarelor, împiedică dezvoltarea pe măsură a presei scrise independente. Şi asta pentru că cel puţin 30% din costul unui ziar revine statului. Iar amenzile pe care instanţele de judecată le pot aplica jurnaliştilor, în special celor de investigaţie, poate duce la falimentul unei publicaţii.

Deşi actuala guvernare pro-europeană îşi asumă drept cea mai importantă realizare asigurarea libertăţii de exprimare şi a libertăţii presei, jurnaliştii care au întocmit acest raport spun că de multe ori le este restricţionat accesul liber la informaţiile de interes public.
XS
SM
MD
LG