Linkuri accesibilitate

Igor Corman: Trebuie să schimbăm optica şi să avem dezbateri în plen pe marginea rapoartelor de activitate ale instituțiilor subordonate Parlamentului.



Noul speaker al al Legislativului, Igor Corman, a vizitat rând pe rând, instituţiile statului aflate sub control parlamentar. Ce a văzut, ce a putut constata şi ce urmează să se facă ? Preşedintele Parlamentului, Igor Corman, este oaspetele emisiunii noastre.

Europa Liberă: Aşadar aţi vizitat, rând pe rând, instituţiile statului aflate sub control parlamentar şi sper că nu constituie un hobby de vacanţă, aceste vizite de documentare ale Dvs., la instituţii pentru că altminteri aţi rămâne mereu fără concediu. Ce v-aţi propus de fapt prin această serie de vizite la instituţiile aflate sub controlul Parlamentului?

Igor Corman: „Cred că pentru vacanţă pot fi găsite alte ocupaţii mai de hobby, precum v-aţi exprimat Dvs. Dacă la modul serios, noi toţi ne-am obişnuit cu cele trei puteri în stat: legislativă, executivă, judecătorească, toată lumea ştie că este Parlament, că este Guvern, dar mai sunt o serie de instituţii importante, autorităţi publice care sunt independente, autonome, sub control parlamentar, deoarece anume în Parlament ele vin să raporteze despre activitatea lor. Lista acestor instituţii este destul de mărişoară şi eu le-aş clasifica în trei categorii. Asta ca să înţelegeţi de ce mi-am propus să le vizitez şi de fapt care sunt rezultatele acestor vizite.

Avem o serie de instituţii care sunt deja cunoscute în ţară, s-au stabilit, au sedii, structuri, salarii etc., iată cum este bunăoară Curtea de Conturi, Agenţia Naţională pentru Reglementări în Energetică, Comisia Naţională pentru Piaţa Financiară, Consiliul Coordonator al Audiovizualului. În cadrul vizitelor la aceste autorităţi noi am discutat de fapt mai mult despre anumite modificări la legislaţie, că să le ţinem în pas cu timpul. De exemplu, Curtea de Conturi vine în Parlament vine în Parlament cu diferite rapoarte, stabileşte în acest rapoarte diferite încălcări privind utilizarea finanţelor publice. Am discutat cu să facem ca aceste recomandări, în baza şi autosesizării organelor respective cum ar fi Procuratura Generală, Centrul Naţional Anticorupţie, ca aceste recomandări să fie şi îndeplinite, adică să fie traşi la răspundere toţi cei care au încălcat legea.

A doua categorie de instituţii eu le-aş califica ca fiind mai noi, prin urmare mai slabe, dacă pot să spun aşa. Cum este de exemplu Consiliul Concurenţei, sau Comisia Naţională pentru Integritate, sau Centrul pentru protecţia datelor cu caracter personal. Mai slabe din punctul de vedere că nu demult au fost create, încă nu li s-au dat toate pârghiile legale, încă nu sunt create structurile, deci încă nu sunt consolidate ca să-şi desfăşoare eficient activitatea.

Iată, de exemplu, la Consiliul Concurenţei; am stabilit în cadrul vizitei că nici persoanele din cadrul plenului acestei instituţii nu sunt numite, nu este votată în Parlament legea privind structura şi salarizarea persoanelor care trebuie să muncească acolo. Am luat-o ca prioritate şi la sfârşitul sesiunii am numit şi persoanele, am adoptat şi această lege – acum acest consiliu, de fapt o instituţie foarte importantă atunci când vorbim despre concurenţa loială pe piaţa moldovenească, calitatea produselor, preţul la produse, iată toată lumea se întreabă de ce preţurile în Republica Moldova sunt mai mari decât în Europa, păi asta este instituţia care trebuie să facă regulă în acest domeniu şi să asigure implementarea legii. Şi a treia categorie de astfel de instituţii, cum ar fi Serviciul pentru Informaţii şi Securitatea, cum ar fi Procuratura Generală.

Serviciul pentru Informaţii şi Securitate în mare măsură a rămas încă nereformat, nu este la nivelul timpului. Această reformă a început, a fost prezentată în Parlament iniţiativa respectivă, am discutat-o şi la Consiliul Superior de Securitate – deci o ţară normală trebuie să aibă un serviciu de acesta adecvat. Sau Procuratura Generală… Toată lumea este nemulţumită de felul în care activează această instituţie, acolo a fost creat un grup de lucru între Procuratura Generală şi Ministerul Justiţiei şi am stabilit ca până la jumătatea lunii septembrie acest grup de lucru să vină cu proiectul modificărilor la legislaţia care se impune. Pentru că este vorba despre o reformă complexă, nu de o lună sau o săptămână. Deci, avem foarte mult de muncit, dar trebuie să începem cu examinarea în Parlament a acestui pachet care va veni sper în curând şi sper că deja în toamnă ne vom ocupa în mod prioritar de acest lucru, ca să pornim această reformă în Procuratura Generală.

Ca o concluzie, în urma vizitelor la toaste aceste instituţii, ele au fost vreo 11 la număr, în primul rând eu m-am documentat bine, m-am informat la faţa locului care este starea de lucruri, am auzit toate doleanţele pe care le au aceste instituţii. Ştiu şi eu doar reacţiile pe care le avem noi în Parlament, că doar Parlamentul poate să exercite control asupra acestor instituţii, dar sunt anumite lacune de cooperare, de comunicare. De aceea am propus ca tot în luna septembrie să convoc o şedinţă a şefilor tuturor acestor instituţii publice cu participarea preşedinţilor comisiilor permanente, pentru că Parlamentul în primul rând este comisiile parlamentare şi fiecare instituţie din rândul acestora are o comunicare aparte cu o comisie de profil. Deci, eu văd rolul meu de preşedinte al Parlamentului ca să lichidăm lacunele şi să dăm un impuls ca să consolidăm mecanismele de cooperare între Parlament şi toate aceste instituţii.”

Europa Liberă: Cu ce poate ajuta la modul practic legislativul aceste autorităţi? În afară, desigur de un cuvânt bun sau aspru, o încurajare?

Igor Corman: „Deci, aşa cum spuneam, în primul rând am verificat unde sunt eventuale restanţe în Parlament, de trebuie noi să adoptăm ca să le dăm lor toate instrumentele legale ca ei să-şi poată exercita eficient activitatea – acesta este primul pas. Şi al doilea, deci anume deputaţii, comisiile parlamentare, eu în calitate de preşedinte, suntem acei care putem să mergem la aceste instituţii ca să le cerem socoteală, să vedem care sunt rezultatele muncii lor şi dacă suntem satisfăcuţi, atunci e bine, dacă nu, atunci putem să tragem concluziile de rigoare. Cred că este un instrument foarte important şi trebuie să-l utilizăm. ”

Europa Liberă: Pentru alegătorul simplu totuşi ar exista o mică întrebare, pentru a se dumeri. Iată, vorbeaţi acum de faptul că şi dvs., în calitate de preşedinte, şi un deputat ava putea merge la aceste instituţii pentru a comunica, să spunem aşa. Dar cum exact se exercită acest control parlament ,astfel încât să fie cât mai eficient cu putinţă? Vă rog să precizaţi acest lucru pentru că poate eventual pleca un deputat din opoziţie care ar putea avea altă optică atunci când va comunica cu o instituţie sau alta.

Igor Corman: „Asta nu înseamnă că toţi 101 deputaţi o să procedeze aşa cum procedat eu: o să meargă în vizită la aceste instituţii. Controlul parlamentar se exercită altfel. Toate aceste instituţii prezintă rapoarte Parlamentului. Cu părere de rău aceste rapoarte ori se depozitează undeva şi nimeni nu le ia în consideraţie, ori se discută pe scurt în comisii – eu cred că noi trebuie să schimbăm această optică şi să avem dezbateri în plen pe marginea acestor rapoarte.

În al doilea rând, toate discuţiile care au loc în comisiile de profil, comisiile parlamentare, deci aceşti şefi – reprezentanţii acestor instituţii trebuie să fie invitaţi, ei trebuie să-şi prezinte acolo şi punctele de vedere, respectiv, în rezultatul acestor dezbateri Parlamentul poate să vină cu anumite hotărâri, informaţia devine publică şi toată lumea ştie cine munceşti şi cine nu munceşte. Deci, prin asta se exercită controlul parlamentar al acestor instituţii.”

Europa Liberă: Dacă îmi permiteţi o reformulare, cu titlu de concluzie, ar fi vorba despre eficienţă – control, nu de o paravan care ar justifica lipsa de activitate…

Igor Corman: „Absolut. Şi să nu se facă confuzie între control parlamentar şi control din partea Parlamentului şi a deputaţilor în sens de implicare politică în activitatea acestor instituţii. Ele trebuie să fie autonome, noi trebuie să le consolidăm autonomia, independenţa, nici o implicare a politicului şi dacă vom obţine acest lucru, vom vedea schimbări în diferite domenii în ţară, vom putea să vorbim despre un stat de drept, un stat democratic. Dar ca să le cerem socoteală privind eficienţa activităţii lor, putem doar noi, parlamentarii. ”

Europa Liberă: Aţi avut o întâlnire la Comrat cu preşedintele Adunării Populare a Autonomiei Gagauz-Yeri, Dmitri Constantinov. Trebuie să înţelegem, dle Corman, că un există, o insatisfacţie la Comrat, ca să nu spunem nemulţumire, privind ineficienţa prevederilor legale sau a executării prevederilor legale privind autonomia?

Igor Corman: „Haideţi să spunem aşa: în primul rând tot timpul, o să vedeţi şi în alte ţări, acolo unde există autonomii tot timpul sunt nemulţumiri faţă de centru, tot timpul o să vedeţi că din partea centrului există anumite reticenţe vizavi de autonomii. Şi nu este situaţia doar în Moldova.

În ultimul timp aţi observat, am observat cu toţii, au existat discuţii faţă de Transnistria, anumite speculaţii chiar. Astfel de speculaţii sunt şi la Comrat referitor la ceea ce se întâmplă la Chişinău. De ce mi-am propus ca să avem această primă discuţie cu reprezentanţii Adunării Populare? De fapt a fost o delegaţie care a reprezentat tot spectrul forţelor politice care sunt în adunarea lor.

Mi-am propus ca să începem un dialog în primul rând. pentru că în rezultatul dialogului încep să mai dispară unele probleme şi devine evident care sunt poziţiile respective. Eu aş separa şi aici lista subiectelor pe care le-am discutat în mai multe categorii şi sigur că există aceste subiecte la care v-aţi referit Dvs. privind implementarea legii referitor la statutul Găgăuziei care a fost adoptat încă în '94, sunt anumite întrebări din partea Comratului, sunt anumite viziuni la Chişinău. Ei le-am sugerat colegilor de la Comrat în primul rând să participe activ în grupul de lucru care a fost creat pe lângă Ministerul Justiţiei, toate aceste propuneri de o parte şi de alta trebuie sistematizate şi sigur că le-am oferit şi platforma noastră, parlamentară, unde putem să continuăm acest dialog şi să examinăm la modul concret aceste propuneri. Ca să găsim compromisul raţional.

Dar mai sunt şi alte subiecte care cred că tot sunt importante mai ales pentru cetăţenii de acolo din Găgăuzia, referitoare la formarea bugetului, referitoare la finanţele publice, referitoare la bugetarea şcolilor de acolo privind studierea limbii găgăuze, deci sunt subiecte pe care pe termen scurt trebuie să le examinăm şi să le găsim soluţii. Deci, eu cred că am avut o discuţie bună, am decis să continuăm acest dialog şi să ne aducem noi contribuţia pe dimensiunea parlamentară. Eu cred că un asemenea dialog este important.”

Europa Liberă: Guvernatorul autonomiei Gagauz Yeri a fost citat afirmând că , în cazul în care Transnistriei i se va acorda, la capătul reglementării, statut de republică în cadrul RM, Găgăuzia va revendica acelaşi lucru. În ce măsură, pornind – iată – de la acest caz sau afirmaţie - Autonomia Găgăuză vi s-a părut oarecum decuplată ideologic de restul Republicii Moldova?

Igor Corman: „Vedeţi că cineva a aruncat o vorbă şi de acum toţi la modul serios, cu treabă şi fără, discută… Da de ce nu monarhie? Nu cred că sunt serioase astfel de discuţii şi îmi pare rău că o persoană care a fost mulţi ani la putere a lansat o astfel de vorbă neserioasă. Nu contează, dacă vorbim aici de relaţia cu regiunea transnistreană, cu Tiraspolul, să discutăm noi cum se va numi o astfel de construcţie. Este important de mişcat lucrurile şi de discutat la modul serios la masa de negocieri care va fi conţinutul unei eventuale înţelegeri privind reunificarea ţarii şi dacă se va găsi conţinutul, eu cred că mai puţin contează cum se va numi această construcţie. Pentru că sunt iarăşi modele diferite şui cu părere de rău încă nu am ajuns la acest moment ca să discutăm la modul serios soluţia. Iar ca să transmitem imediat şi asupra Găgăuziei conţinutul acestor discuţii sterile chiar nu văd nici un sens. ”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG