Linkuri accesibilitate

Artur Reşetnicov: Parteneriatul strategic cu Federaţia Rusă este hotărâtor pentru existenţa statului Republica Moldova


În ajunul discuţiilor Gherman-Lavrov de la Moscova, de vorbă cu deputatul comunist şi fostul director SIS.


Ministerul afacerilor externe şi integrării europene a anunţat că şefa diplomaţiei Chişinăului, Natalia Gherman, va merge astăzi la Moscova, la invitaţia omologului său rus Serghei Lavrov. Potrivit comunicatului oficial, doamna Gherman urmează să abordeze „întreg spectrul de subiecte de pe agenda relaţiilor moldo-ruse”… Întrevederea survine într-un moment destul de complicat al relaţiilor dintre Chişinău şi Moscova, având în vedere evoluţiile lente ale negocierilor în chestiunea transnistreană şi orientarea hotărâtă pro-occidentală a guvernului Iurie Leancă. Moscova susţine cu tărie proiectul euro-asiatic şi aderarea Moldovei la zona de liber schimb cu Belarus, Rusia şi Kazahstan. Nici în ceea ce priveşte preţul pe care Moldova îl plăteşte companiei de stat Gazprom poziţiile dintre Moscova şi Chişinău nu sunt prea apropiate. Valentina Ursu a stat de vorbă cu deputatul comunist, fostul director SIS, Artur Reşetnicov, despre temele pe care şefa diplomaţiei Moldovei ar trebui să le discute cu omologul său rus:


Europa Liberă: Ce subiecte trebuie să fie prioritare pe agenda discuţiilor la nivel diplomatic între Moldova şi Rusia?

Artur Reşetnicov: „Ar fi normal, în contextul Tratatului de bază, care deja, mai mult de un deceniu e în vigoare, din 2001, prin care reciproc, Moldova şi Federaţia Rusă, au recunoscut independenţa statelor noastre şi au pus temelia dezvoltării relaţiilor de colaborare şi de prietenie, cred că aceasta ar fi tema principală. Or, Federaţia Rusă, nu o dată, chiar şi recent, a menţionat că este disponibilă şi oferă toată susţinerea Republicii Moldova, întru asigurarea, pe plan internaţional, a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, inclusiv restabilirea ordinii de drept şi democraţiei în Moldova. Pentru că relaţiile bilaterale au avut mult de suferit, practic, au fost îngheţate, pe parcursul ultimilor 4 ani de zile, începând de la guvernarea domnului Ghimpu.”

Europa Liberă: Domnule Reşetnicov, dar când se zice că trebuie să existe un parteneriat strategic între Moldova şi Federaţia Rusă, parteneriatul acesta strategic e înţeles doar de Republica Moldova şi mai puţin de Rusia? Ar avea nevoie Rusia de un parteneriat strategic cu Republica Moldova?

Artur Reşetnicov

Artur Reşetnicov

Artur Reşetnicov: „Sigur că da. Eu acuma am vorbit de interesul Republicii Moldova, ca cetăţean al Republicii Moldova. Avem nevoie de prieteni şi la Est, şi la Vest şi avem nevoie de susţinerea reciprocă a acestor prieteni. Iar parteneriatul strategic cu Federaţia Rusă este hotărâtor şi viabil pentru existenţa statului Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar pentru Rusia?

Artur Reşetnicov: „Rusia este o forţă foarte puternică, este un stat al cărei voci este, cel puţin, auzită. Dar, totodată, reieşind din acţiunile şi declaraţiile autorităţilor Federaţiei Ruse, ei totdeauna au sprijinit toate statele care răspund reciproc la astfel de acţiuni şi de iniţiative.”

Europa Liberă: Admiteţi domnul Lavrov să-i sugereze doamnei Gherman ca Moldova să se uite şi la Uniunea Euroasiatică, nu numai la Uniunea Europeană?

Artur Reşetnicov: „Respect poziţia Federaţiei Ruse, mai ales, în ultimul timp ei îşi nu impun voinţa, nici Republicii Moldova. Pentru că, dacă comparăm cu declaraţiile pe care le-au făcut chiar recent unii vizitatori, oaspeţi la Chişinău, mă refer la Băsescu, mă refer la Füle, la alţi eurobirocraţi din Bruxelles, ei practic ne indicau ca unor vasali: ce guvernare trebuie să fie în Moldova, ce legi trebuie să adoptăm în Moldova şi cum să acţionăm. Comparativ cu aceste indicaţii care vin de la Vest, Moscova niciodată, nici în ultimul timp, nu a indicat, a spus că este opţiunea şi este dreptul nostru, al Republicii Moldova, al moldovenilor de a alege viitorul şi a construi viaţa aşa cum vedem noi. Anume pentru astfel de poziţii trebuie respectată Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Problema transnistreană va fi una dinte cele mai importante pe agenda de discuţii?

Artur Reşetnicov: „Nu cunosc. Cu regret, nu prea s-a lucrat nici în formatul „5+2”, nici în relaţii bilaterale, în special, cu Federaţia Rusă în domeniul respectiv. S-a bătut pasul pe loc în problema reintegrării ţării. Sigur că, ar trebui să fie pe agenda discuţiilor, dar eu nu-mi închipui, nu cunosc cu ce ministrul de Externe al Republicii Moldova ar putea veni la Moscova la acest subiect pentru că cheia oricum este în Chişinău. Şi atunci când autorităţile moldoveneşti, sub comanda Bruxelles-ului, instalează „frontieră” pe Nistru, divizând Moldova, separând regiunea transnistreană de restul Moldovei, cu ce ochi putem fi priviţi şi câtă credibilitate poate să aibă ministrul de Externe al Moldovei la Moscova? Nu cred, aici autorităţile din Chişinău s-au prins în propria capcană din cauza că au vrut să intre în voie Bruxelles-ului.”

Europa Liberă: PCRM va insista pe ideea unui statut de republică pentru Transnistria?

Artur Reşetnicov: „Da, cu siguranţă. Noi nu putem să privim tacit cum autorităţile moldoveneşti, sub comanda Bucureştiului şi Bruxelles-ului distrug statalitatea Moldovei. Avem experienţa existenţei autonomiei din Comrat, din Găgăuzia, care a fost consfinţită pe timpul guvernării noastre, a comuniştilor, în Constituia Republicii Moldova, în Legea Fundamentală. Acest mecanism funcţionează destul de reuşit. Avem experienţa altor state, care sunt unitare, dar în cadrul cărora există republici, autonomii. Aici mă refer chiar la exemplul cel mai apropiat, cum este Ucraina. Deşi este un stat unitar, există Crimeea, republică autonomă. De ce nu? Principalul să fie voinţa şi dorinţa aici, în Chişinău, de a discuta şi de a găsi formula corectă. Iar republică, cu acordarea anumitor împuterniciri, este o formulă care ar putea fi înţeleasă şi acceptată şi la Tiraspol.”

Europa Liberă: Tiraspolul, prin vocea domnului Şevciuk, zicea că ar prefera, mai degrabă, un statut de republică independentă transnistreană.

Artur Reşetnicov: „Noi, comuniştii, vom insista pe acordarea unui statut de republică celor din Tiraspol, în cadrul Republicii Moldova. Dar această insistenţă a noastră se va baza pe necesitatea unui dialog, unor discuţii cu cei de la Tiraspol, pentru că, cu regret, în ultimii 4 ani de zile, noi am auzit, parţial, şi am văzut aşa-zisa „diplomaţie” de fotbal, de concerte, de plimbări turistice, între Filat, Smirnov şi apoi Şevciuk şi mai mult nimic nu s-a văzut.”

Europa Liberă: Dar şi pe timpul guvernării comuniste s-au blocat negocierile în formatul „5+2”, încă în anul 2006.

Artur Reşetnicov: „Noi activ am căutat ieşire din acest conflict.”

Europa Liberă: Dar fără succes.

Artur Reşetnicov: „În aşa situaţie succesul nu poate fi vizibil în timp scurt. Era necesar de a adopta o serie de măsuri legate de decriminalizarea acestei regiuni, pentru că, cu regret, erau şi acum sunt, mulţi profitori de acea gaură neagră care exista la frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean (aici, în Chişinău, mă refer) şi nu doreau reintegrarea ţării pentru că profitau de contrabandă şi de un segment necontrolat. Şi eu sunt sigur că şi acum există aceste forţe în Chişinău care nu doresc şi care mai mult sunt coparticipanţi la regimul secesionist.”

Europa Liberă: Cum vă explicaţi dumneavoastră, în calitate de fost şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate, că sunt persoane care pot şi insistă să submineze securitatea, statalitatea ţării?

Artur Reşetnicov: „Ei au ample interese, în special, interese materiale, am spus, de a profita de zona necontrolată pentru că cea mai mare contrabandă se face în regimurile necontrolate. Şi acesta nu este numai exemplul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Şi organele statale sunt neputincioase?

Artur Reşetnicov: „Organele statale sunt limitate în a instrumenta şi a controla teritoriul. Dacă nu controlezi prin metode legale, am în vedere organe administrative, organe de justiţie, nu este posibil de a reveni la normalitate. Teritoriul din stânga Nistrului nu este controlat de autorităţile moldoveneşti. De aceea şi exista interesul. Vă aduc aminte situaţia care a fost stopată de noi, comuniştii, atunci când în anii ’90 regimului secesionist al separatiştilor li s-au eliberat ştampile vamale. Deci ei dispuneau de ştampile legale, oficiale, vamale ale Republicii Moldova. Şi habar nu aveau de reintegrare pentru că ei puneau ştampile pe orişice. Şi autorităţile moldoveneşti nu cunoşteau pe ce marfă era aplicată ştampila Republicii Moldova. Numai datorită eforturilor noastre, apoi, prin instituirea, la iniţiativa noastră, a comuniştilor, a misiunii de monitorizare la frontieră, EUBAM, am reuşit să închidem gaura neagră.”

Europa Liberă: Câţi ani ar trebui ca Moldova să ajungă un stat integru, indivizibil, suveran?

Artur Reşetnicov: „Nu, nu cred că e vorba de ani. E nevoie ca la guvernare în Chişinău să revină forţe sănătoase care să se gândească la interesele moldovenilor.”

Europa Liberă: Dar care sunt aceste forţe sănătoase?

Artur Reşetnicov: „Partidul Comuniştilor care întotdeauna spunea că interesul cetăţenilor, moldovenilor trebuie să guverneze partidele şi nu invers.”

Europa Liberă: În 8 ani de guvernare comunistă, ne amintim: domnul Voronin nu putea măcar să meargă la casa părintească în Corjova.

Artur Reşetnicov: „Au existat diferite situaţii. Am spus că acel regim al lui Smirnov a fost alimentat pe atunci şi din Chişinău, dar am avut şi succese foarte mari. Am reuşit să deblocăm situaţia, am reuşit să găsim un consens naţional, aici, la Chişinău, nu am instituit frontieră pe Nistru, lăsând teritoriul acela la o parte şi cetăţenii care locuiesc. Am reuşit să instituim misiunea EUBAM, care a fost în folosul nostru, de a controla, cel puţin, frontiera pe segmentul transnistrean. S-au făcut multe lucruri. Au fost dialoguri. În final, în martie 2009, a fost o declaraţie comună între Voronin, Medvedev şi Smirnov. Adică s-a lucrat deschis, nimeni nu a ascuns sub masă careva înţelegeri sau interese.”
XS
SM
MD
LG