Linkuri accesibilitate

Oliver Descamps despre dialogul între comunitatea de afaceri, factorii de decizie şi societatea civilă, pentru a îmbunătăţi climatul investiţional al ţării (Adevărul).



Formuzal reînvie flacăra separatismului. Este head-line-ul unui articol din timpul.md, care reproduce opiniile sonorizate de Bașcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, pentru gagauzlar.md. „Tiraspolul și Găgăuzia trebuie să capete statut de republică în cadrul Republicii Moldova”, pretinde Formuzal. Declaraţia urmează, la distanţă de doar acum câteva săptămâni, o declarație similară făcută și de liderul PCRM, Vladimir Voronin, observă timpul.md.

Despre proiectul construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni care, după spusele autorităţilor, ar trebui să înceapă la 27 august, timpul.md detaliază o declaraţie pentru jamestown.org a analistului Vladimir Socor, care ar fi spus că dacă proiectul va fi implementat, conducta va putea decupla definitiv Moldova, fără Transnistria, de la monopolul energetic al Rusiei și ar putea minimiza influența politică de la Moscova.

Celelalte medii de la Chişinău se concentrează pe ştirea că şase companii din țară, dar și de peste hotare s-au înscris în concursul pentru construcția secțiunii moldovenești.

„Adevărul” îl citează pe Oliver Descamps, director executiv al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru Turcia, Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală, care susţine că în pofida eforturilor depuse de autorităţi în ultimii ani, mediul de afaceri din Moldova rămâne neprielnic. În opinia oficialului, relansarea de către şeful Guvernului, Iurie Leancă, a Consiliul Economic al premierului va facilita dialogul între comunitatea de afaceri, factorii de decizie şi societatea civilă, pentru a îmbunătăţi climatul investiţional al ţării.

După „Adevărul”, şi pagina electronică „Anticorupţie.md”, administrată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, difuzează un top al celor mai mari salarii din companiile de stat. Astfel jurnaliştii au stabilit că cei mai plătiţi manageri la stat administrează companii din domeniul aviaţiei, telecomunicaţiilor, finanţelor şi al producţiei de ţigări. În vârful topului este directorul general al companiei AIR Moldova, Iulian Scorpan, cu 1,21 milioane de lei pe an, şi managerul Tutun-CTC, Ala Sârbu, cu 1,17 milioane de lei.

Reporterii săptămânalului „Economist” observă că relansarea turismului autohton întârzie. Cifra de afaceri din turism este egală cu cea din industria vinului, însă instituţiile statului conlucrează ineficient, cauză din care turismul, care este considerat o prioritate pentru ţara noastră, nu evoluează cu viteza necesară. Şi Strategia de dezvoltare durabilă a turismului 2003-2015 a prins viaţă doar pe alocuri, fără a îmbunătăţi prea mult situaţia.

„Economist” mai scrie că importul enorm de automobile la mâna a doua, stimulat de permisiunea de a înregistra maşini cu vârsta cuprinsă între şapte şi zece ani, nu a schimbat cu mult situaţia de pe piaţa de automobile noi din Republica Moldova, însă a condus la o creştere cu peste 40% a numărului de maşini rulate importate. Automobilele de producţie rusească, cândva în vogă la automobiliştii moldoveni, nu se mai regăsesc în topurile celor mai vândute maşini.

Postul de televiziune „Publika TV” relatează că traumatismele, bolile gastrointestinale şi infecţiile virale ale turiştilor moldoveni peste hotare golesc conturile companiilor de asigurări din ţară. Despăgubirile achitate în prima jumătate a acestui an au crescut de aproape două ori în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Una din cele mai mari companii de asigurări a achitat compensaţii în sumă de peste un milion de lei. 37 % dintre despăgubiri au fost plătite pentru traumatisme. Pe locul doi sunt despăgubirile pentru bolile gastrointestinale. Tratamentul răcelilor şi al infecţiilor virale a constituit 22 % din totalul compensaţiilor.
XS
SM
MD
LG